În cazul procedurilor disciplinare, angajații ministerului de interne pot beneficia, pe lângă asistența acordată de un alt polițist, și de sprijinul unui avocat sau a unui reprezentant desemnat de către sindicate. Drepturile și obligațiile avocaților sau reprezentaților desemnați ce reprezintă un polițist în procedura de cercetare disciplinară au fost stabilite acum câteva zile de Guvern și oficializate chiar astăzi. Citește articolul
O procedură de cercetare disciplinară în acord cu legislația muncii presupune convocarea obligatorie a salariatului la audiere în fața comisiei de cercetare și audierea lui efectivă - exceptând situația când nu vrea să se prezinte nicicum. În cadrul audierii, legislația îi recunoaște dreptul de a-și susține apărarea cu probele pe care le consideră mai bune, are dreptul la un reprezentant și nu numai. Citește articolul
Un angajat nemulțumit de condițiile de muncă, de abuzurile la care este supus, care constată încălcări sistematice ale legislației la locul său de muncă și care nu a găsit alt mod de a-și obține dreptatea poate decide să aducă în spațiul public unele dovezi ale faptelor pe care le reclamă. Fapta angajatului poate avea unele consecințe pentru angajator, de la caz la caz. S-ar putea pune problema unei răspunderi disciplinare? A unei acțiuni în despăgubire pentru prejudiciul adus? Iată ce explică un specialist. Citește articolul
Mai multe modificări la regimul juridic al punerii la dispoziție și numirii în funcție a polițistului sunt cuprinse într-un act normativ al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), recent apărut în Monitorul Oficial. Clarificarea regimului punerii la dispoziție e însoțită în actul publicat de propunerea ca numirea fără acordul polițistului să se facă în cazurile când refuză posturile libere propuse, în ordinea de prioritate. De asemenea, încetarea raportului de serviciu în urma punerii la dispoziție a devenit mai anevoioasă. Citește articolul
Din moment ce responsabilul cu protecția datelor (DPO) trebuie să aibă o anumită autonomie în cadrul entității pentru care lucrează, iar Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) prevede că DPO-ul trebuie să fie independent și să poată să-și ducă la îndeplinire sarcinile fără piedici, atunci concedierea sau sancționarea lui pentru că-și face treaba așa cum trebuie nu este permisă. Citește articolul
Un salariat are dreptul să reclame, la nivel intern și la autoritățile competente, cazurile de discriminare la care este supus la locul de muncă, cu atât mai mult fapte grave, precum pot fi cele de hărțuire sexuală. Este un drept al salariatului care nu poate fi cenzurat și pentru exercitarea căruia acesta nu poate suferi consecințe de genul micșorării salariului, detașării abuzive ori chiar concedierii. Există prevederi legale care interzic expres angajatorului să facă modificări contractuale în urma acestor reclamații/procese și chiar să concedieze salariatul cu pricina. Altfel, el poate primi amenzi usturătoare. Citește articolul
Regulamentele interne trebuie să facă neapărat referire și la faptele de hărțuire sexuală la locul de muncă. Trebuie să le descrie, în linii mari, iar angajatorii trebuie să le aducă la cunoștință salariaților că orice comportament care se încadrează în acei parametri este sancționabil. Totuși, oricât de evidente ar fi faptele, oricât de multe reclamații ar primi angajatorul și cât de grave ar fi, el nu poate să sancționeze disciplinar un salariat, cu atât mai puțin să-l concedieze, dacă nu trece cu acesta printr-o cercetare disciplinară. Citește articolul
Răspunderea disciplinară are obligatoriu ca temei comiterea unei abateri disciplinare. Așa cum e definită ea de Codul muncii, dacă nu există, nu se poate sancționa nici salariatul. Iar pentru faptele comise în timpul liber, un salariat nu are de ce să ofere explicații în fața unei comisii disciplinare. De la caz la caz, am putea vorbi de lucruri ce aduc un prejudiciu de imagine firmei, doar ca prejudiciul e greu de dovedit, așa cum punctează un specialist. Însă atunci când faptele salariatului sunt de factură penală, lucrurile se pot schimba: o condamnare definitivă poate atrage încetarea automată a raporturilor de muncă. Citește articolul
Polițiștii chemați în fața unui consiliu de disciplină ar trebui să aibă dreptul să fie asistați de un avocat, iar nu doar de un alt polițist, a stabilit recent Curtea Constituțională a României (CCR). Deși critica a vizat un vechi text de lege, în vigoare până în 2015, în actuala formă a Statutului polițistului se regăsește un text cu aceleași prevederi ca cele criticate de judecători. Citește articolul
Sancțiunile disciplinare trebuie să dispară din istoricul salariatului în termen de 12 luni de la aplicarea lor, potrivit Codului muncii, în condițiile în care nu a mai intervenit o altă sancționare între timp. Adesea, angajatorii uită de aceste prevederi sau le ignoră voit, iar salariații nu cunosc beneficiile radierii sancțiunilor. Citește articolul