Firmele în insolvență vor putea fi executate silit pentru datoriile curente mai vechi de 60 de zile doar în cadrul procedurii de insolvență, la solicitarea practicianului în insolvență, potrivit unei prevederi adoptate recent de senatori pe marginea ordonanței de urgență care a modificat toamna asta legislația insolvenței. Amendarea modificării adoptate de Guvern va aduce, dacă trece și de deputați, o clarificare a unei situații pe care specialiștii au criticat-o vehement de când a intrat în vigoare. Citește articolul
Firmele cu probleme financiare nu vor mai fi împiedicate să intre în insolvență dacă datoriile pe care le au la stat reprezintă cel puțin jumătate din totalul datoriilor pe care le au, conform unui proiect de act normativ adoptat azi la Senat. Regula a fost introdusă recent de Guvern în legislația insolvenței, însă senatorii nu sunt de acord cu ea, motiv pentru care au votat pentru eliminarea acesteia. Citește articolul
În 2 septembrie s-a schimbat regimul aplicabil agențiilor de turism, în cazul obligațiilor acestora privind garantarea împotriva insolvenței. Practic, scopul urmărit era de a oferi mai multe oportunități turistului de a nu fi afectat de o eventuală insolvență a companiei de turism. Totuși, anumite norme de implementare trebuie adoptate. Citește articolul
Prin ordonanța de urgență care a modificat recent reglementarea insolvenței, Executivul a decis să facă unele dintre prevederile sale aplicabile și procedurilor în derulare. În prezent însă, încă mai sunt în derulare proceduri care au început sub legea din 2006, adică reglementarea anterioară celei acum în vigoare. Citește articolul
Dreptul creditorilor curenți de a cere executarea silită a firmei în insolvență care nu le achită datoriile curente cu o vechime mai mare de 60 de zile creează un dezechilibru major în procedură, contravenind principiilor fundamentale ale procedurii insolvențe, fiind și greu de imaginat în practică. Citește articolul
Că recentele modificări la reglementarea insolvenței au fost sau nu caracterizate de o reală urgență cât să justifice adoptarea lor pe calea unei atare ordonanțe e o chestiune intens dezbătută. Ceea ce e clar însă e că multe dintre modificări sunt extrem de favorabile statului-creditor și mai puțin creditorilor privați ori firmei în insolvență, a cărei posibilitate de intrare în insolvență e serios afectată. Citește articolul
Din legislația insolvenței aflăm că orice executare silită începută se suspendă la momentul în care se deschide o procedură de insolvență, pentru că toți creditorii firmei cu probleme financiare își vor recupera banii, conform regulilor procedurale și după anumite preferințe, în cadrul procedurii efective de insolvență, nu în afara ei. Recent, Legea insolvenței a primit o modificare care ne indică posibilitatea de a se porni executări silite pentru datorii acumulate în perioada procedurii. Specialiștii văd însă unele probleme aici. Citește articolul
Printr-o ordonanță de urgență recent intrată în vigoare au fost modificate în Legea insolvenței unele prevederi dezavantajoase pentru creditorii firmelor cu probleme financiare, astfel ca, acum: acțiunea în răspundere patrimonială contra celor vinovați de starea de insolvență a unei companii să fie obligatoriu introdusă de administrator/lichidator, iar nu facultativ, iar termenul de prescripție atașat acestei acțiuni să curgă într-un mod mai avantajos pentru creditori. Citește articolul
O serie de modificări legislative pentru insolvența companiilor, intrate marți în vigoare, se concentrează destul de mult pe apărarea intereselor statului. De exemplu, nu se mai poate obține intrarea în insolvență a firmelor unde creanțele bugetare sunt de la 50% în sus (din totalul creanțelor). Practicienii în insolvență au criticat modificările încă de când au fost puse în dezbatere, calificând urmările unei atare condiționări ca premisă pentru o stare de insolvență continuă, nedeclarată. În plus, aceștia au invocat și lipsa urgenței acestor modificări legislative. Citește articolul
Legea insolvenței a fost de curând modificată prin ordonanță de urgență, act în care se regăsesc două măsuri importante pentru societățile intrate în insolvență, în perioada de observație, pentru a se evita ajungerea lor la faliment: conversia datoriilor bugetare în acțiuni și reducerea de până la 50% a creanțelor bugetare negarantate. Măsurile nu se pot cumula, iar beneficiul lor e condiționat de anumite criterii legale. Citește articolul