Contractul și legislația aplicabilă sunt cele două elemente în funcție de care companiile pot să invoce existența unui caz de forță majoră, dar, mai ales, să stabilească dacă sancțiunile impuse Rusiei de Uniunea Europeană reprezintă o astfel de situație. De ce este important de știut? Forța majoră atrage, după caz, încetarea de drept a valabilității contractelor semnate, dacă suntem în prezența unei imposibilități totale și definitive de executare a obligațiilor asumate, respectiv suspendarea executării obligațiilor contractuale, dacă imposibilitatea de executare este doar temporară. Cum este definită, deci, forța majoră și ce o deosebește de cazurile fortuite sau de situațiile de impreviziune? Ce trebuie să facă operatorii economici care sunt în prezența unui caz de forță majoră? Citește articolul
La aproape nouă luni de la declararea stării de urgență în România (care, între timp, s-a transformat în stare de alertă), instanțele de judecată au fost confruntate cu mai multe situații de invocare a forței majore - de către debitori care voiau să-și scuze neexecutarea obligațiilor contractuale și să evite răspunderea pentru neîndeplinirea promisiunilor asumate față de creditori. În acest context, am extras patru concluzii importante despre aplicarea clauzei de forță majoră, în diverse situații, în special în contractele comerciale. Citește articolul
În Parlament a fost propusă recent pentru o adoptare o prevedere care să le dea posibilitatea celor afectați să ceară anularea acelor clauze contractuale prin care au fost anihilate prevederile legale referitoare la forța majoră sau impreviziune pe perioada stării de urgență și de alertă. Citește articolul
Foarte mulți comercianți ar putea fi puși în situația de a-și reanaliza relațiile de afaceri, în perioada actuală, ca o reacție la efectele economice negative create de coronavirus și de măsurile luate de autorități pentru a stopa efectele pandemiei. În acest context, pentru mulți ar putea fi o soluție denunțarea unilaterală anticipată a contractelor (adică înainte de termenul stabilit inițial pentru durata acordului), ținând cont de faptul că multe relații de afaceri s-ar putea dovedi a fi excesiv de costisitoare, în această perioadă. Redau, mai jos, care sunt riscurile unor astfel de acțiuni. Citește articolul
Destabilizarea economiei, în contextul pandemiei de coronavirus, poate însemna că anumite tranzacții nu mai prezintă interes și îi poate determina pe participanți să își dorească să suspende negocierile ori chiar să le întrerupă total. Părțile au libertatea ruperii negocierilor, însă numai cu respectarea exigențelor bunei-credințe. Pe de altă parte, dacă una dintre părți rupe negocierile cu rea-credință, aceasta poate fi răspunzătoare pentru prejudiciul cauzat celeilalte părți. Citește articolul
Situația creată de efectele coronavirus și de măsurile luate de Guvern pentru a remedia această problemă au pus multe firme într-un context foarte dificil. Pentru a putea face față mai bine unor astfel de situații, diverse firme ar putea adopta măsuri excepționale, inclusiv o eventuală schimbare a felului muncii salariaților, cerându-le acestora să facă lucruri care nu ar intra, în mod normal, în fișa postului. Pentru a putea face acest lucru, însă, firmele trebuie să respecte anumite condiții. Citește articolul
În rândul celor mai recente noutăți fiscale adoptate de Guvern și publicate în Monitorul Oficial găsim o nouă măsură pentru care firmele ar trebui să dețină un certificat de stare de urgență: dacă vor să elimine din calculul impozitului specific de plată pe anul curent perioada din starea de urgență în care firma a fost nevoită să-și întrerupă activitatea. Citește articolul
Dezechilibrul economic provocat în România de pandemia COVID-19 și de măsurile luate ca urmare a instituirii stării de urgență afectează în mod semnificativ şi sectorul de real estate din România. Vom aborda aici raporturile juridice derivând din contractele de închiriere, precum şi provocările cu care se confruntă atât chiriașii, cât și proprietarii, întrucât opţiunile manifestate astăzi pot avea consecinţe serioase în viitor. Citește articolul
Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat că doar întreprinderile mici și mijlocii pot folosi certificatele pentru situație de urgență pentru a invoca forța majoră, nemaifiind nevoite să recurgă la certificatele de forță majoră emise de camerele de comerț și industrie, citează Agerpres. Acest lucru, însă, nu trebuie înțeles ca o regulă absolută, după cum voi explica mai jos. Citește articolul
Arătam, într-un alt context, că firmele aflate în dificultate de a-și executa obligațiile pot obține o serie de certificate de la diverse instituții (statale sau non-statale), prin care să demonstreze dificultatea în care se află și, eventual, să poată demonstra dificultatea în ceea ce privește executarea unor obligații. E vorba de certificatele pentru situații de urgență și de avizele pentru forță majoră. Este important, în acest context, de arătat care sunt diferențele principale dintre cele două tipuri de documente, pentru a clarifica care ar ajuta mai mult, în funcție de situația concretă. Citește articolul