Ziua mondială a SSM: Principalele obligații pe care le au angajatorii în acest domeniu

În România, cadrul legal primar din domeniul SSM-ului este asigurat prin Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 și prin normele de aplicare din Hotărârea Guvernului nr. 1.425/2006. Încălcarea obligațiilor poate aduce angajatorilor atât amenzi contravenționale, cât și amenzi penale.

Potrivit acestor acte normative, în funcție de domeniul de activitate, angajatorul este obligat, în esență:

1. Să evalueze riscurile de SSM. Evaluarea riscurilor de SSM este obligatorie pentru firme. Mai precis, în funcție de rezultatele evaluării riscurilor, firma poate să decidă ce măsuri de protecție trebuie luate și ce echipamente de protecție trebuie folosite. Un ghid oficial pentru evaluarea riscurilor poate fi găsit aici.

2. Să întocmească un plan de prevenire și protecție. După ce evaluează riscurile profesionale de la serviciu, companiile sunt obligate să întocmească un plan de prevenire și protecție. Acesta include măsurile ce trebuie luate de angajator pentru a reduce riscurile de accidentare și de boli profesionale la care sunt expuși salariații. Esențial este ca măsurile din planul de prevenire și protecție să fie monitorizate și îndeplinite, iar planul în sine să fie actualizat constant. Această activitate face parte din obligațiile persoanelor care se ocupă la firmă de prevenire și de protecție.

3. Să desemneze un responsabil cu SSM-ul. Companiile trebuie să desemneze, dintre propriii angajați, un responsabil cu SSM-ul. Sau mai mulți, dacă este cazul. În cazul în care compania nu are persoane competente care să se ocupe de activitatea de protecție și prevenire, aceasta trebuie să apeleze la servicii externe (persoanele juridice sau fizice care pot presta legal servicii de protecție și prevenire în domeniul SSM). Mai există și posibilitatea înființării unui serviciu intern de prevenire și protecție sau, dacă firma este mai mică, angajatorul persoană fizică să preia treaba responsabilului cu SSM. Decizia se ia în funcție de numărul de salariați al companiei.

4. Să-și instruiască salariații pe propria cheltuială, în timpul programului de lucru. Instruirea salariaților trebuie făcută întotdeauna pe cheltuiala angajatorului și, foarte important, în timpul programului de lucru, astfel că este considerată muncă prestată. Conform legislației SSM, instruirea se face, înainte de toate, la momentul angajării, dar sunt situații în care ea se impune și în alte momente ale derulării unui contract individual de muncă. Automat, asta înseamnă că fiecare angajat trebuie să aibă o fișă de instruire pentru SSM.

5. Să țină o evidență a accidentelor de muncă, să le raporteze autorităților și să asigure controalele prin care se pot depista bolile profesionale. Angajatorii mai au și obligația de a ține o evidență a accidentelor de muncă și de a le raporta autorităților. În același timp, firmele trebuie să asigure controale medicale periodice pentru salariați, pentru ca orice suspiciune de boală profesională să fie raportată obligatoriu autorităților de către medicii de medicina muncii. Ulterior, autoritățile cercetează cazurile semnalate și decid dacă este, într-adevăr, vorba de boli profesionale.

Pentru a ajuta angajatorii, avem și câteva materiale cu indicații de la specialiști în SSM:

• zece nereguli găsite de obicei în controalele la firme și cum pot fi rezolvate;
• ce costuri estimative trebuie să suporte orice companie pentru salariații proprii;
• de ce riscurile profesionale pot afecta firmele și ce câștigă acestea dacă acordă importanță securității și sănătății în muncă.

Important! Angajatorii ar trebui să fie atenți și la gestionarea stresului la serviciu. Una dintre cele mai mari probleme de sănătate cu care se pot confrunta salariații la serviciu este stresul, conform unui ghid al Agenției Europene pentru Securitate și Sănătate în Muncă. Cauzele stresului la muncă sunt atât interne, cât și externe și pot să difere de la companie la companie. Această autoritate a pus la dispoziția angajatorilor câteva reguli procedurale esențiale pentru gestionarea stresului la serviciu, de care ar trebui ținut cont.

Sindicaliștii: Controalele la angajatori se răresc de la an la an

Conform unei cercetări făcute de Confederația Europeană a Sindicatelor, numărul controalelor derulate de Inspecția Muncii la angajatori este în scădere, dacă ne luăm după datele înregistrate la Organizația Internațională a Muncii în perioada 2010 - 2019. Numărul de inspectori de muncă este, de asemenea, în scădere.

Mai precis, sursa citată susține că România se află în topul european al scăderii numărului de controale (locul patru) - cu 37% mai puține în 2019 (121.273) decât în 2010 (192.065). În privința numărului de inspectori de muncă, țara noastră este pe primul loc în top - în 2019 (1.076) aveam cu 45% mai puțini inspectori decât în 2010 (1.948).

„Reducerea majoră a numărului controalelor de muncă din ultimul deceniu a lăsat locurile de muncă mai puțin pregătite pentru pandemia COVID-19 și a afectat cel mai mult lucrătorii mai vulnerabili, precum femeile, tinerii și migranții, în timp ce numărul mai mic de inspectori face mai grea o revenire sigură la muncă”, scrie confederația, cu ocazia Zilei mondiale a SSM.