Miercuri, 21 mai, are loc evenimentul: Angajarea străinilor în România - Recomandări practice și lecții utile pentru companii. Participă →
Deoarece legile justiției au fost și sunt vizate de foarte multe proiecte ce au ca scop modificarea lor, de ceva vreme, în spațiul public se vorbește tot mai des despre un posibil referendum ce ar putea fi convocat în curând de președintele țării, Klaus Iohannis, și care ar arăta ce cred românii despre modificarea acestor legi. De aceea, prezentăm astăzi toate informațiile pe care le avem până acum despre consultarea publică anunțată recent. Citește articolul
Una din problemele cele mai mari cu care se confruntă cei care se împrumută de la bănci este cea a riscului valutar. Mai exact, problema riscului valutar apare atunci când împrumutul este făcut într-o monedă străină, însă rambursarea se face în lei (raportat tot la valoarea împrumutului, în moneda străină). Astfel, dacă moneda este una mai stabilă decât leul, cu posibilitate de apreciere, românii pot ajunge să aibă mult mai mult de plătit decât au primit, inițial. Uneori, ajung în imposibilitatea de a mai plăti în contextul aprecierii excesive a acelei valute. Iată trei chestiuni pe care împrumutații ar trebui să le știe în acest context. Citește articolul
Într-o hotărâre adoptată zilele trecute de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), aceasta s-a pronunțat asupra faptului că un contract de credit care conține clauze abuzive referitoare la asumarea riscului valutar de către un împrumutat trebuie să poată fi anulat, dacă e vorba de clauze esențiale pentru contract (adică acele prevederi fără de care respectivul împrumut nu ar fi fost acordat). Citește articolul
Mai nou, datornicii implicați într-o procedură de executare silită pot solicita stingerea tuturor datoriilor provenite din contractele de creditare, chiar dacă executarea a fost finalizată, prin adjudecarea imobilului, iar instanța trebuie să verifice îndeplinirea condițiilor impreviziunii. Măsura a fost stabilită de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), într-o decizie publicată recent în Monitorul Oficial. Citește articolul
România a fost condamnată, din nou, de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), pentru încălcarea dreptului la respectul proprietății, în ceea ce privește restituirea imobilelor preluate abuziv în perioada comunistă. Hotărârea instanței europene a fost luată în 26 februarie, iar despăgubirile pe care trebuie să le acorde statul român depășesc de 2,7 milioane de euro. Citește articolul
Parchetul European, structura din care ar urma să facă parte și procurori numiți de România, va avea puteri foarte largi în ceea ce privește investigarea anumitor infracțiuni. Mai exact, dincolo de prerogativele clasice pe care le are un procuror - cum ar fi urmărirea penală sau trimiterea în judecată, procurorii din cadrul Parchetului European vor putea cere și ridicarea anumitor imunități. Citește articolul
Sancționarea penală doar a abuzului în serviciu în folos propriu sau pentru rude, stabilirea unui prag valoric derizoriu, sancționarea doar a faptelor ce presupun o comisiune, nu și o omisiune, precum și pedepsirea penală doar a faptelor care presupun obținerea unui folos material nu sunt în acord cu Constituția României și cu angajamentele internaționale pe care țara noastră și le-a asumat în privința corupției. Citește articolul
Dacă judecătorii consideră că deținuții s-au îndreptat și se pot integra la loc în societate, deținuții care îndeplinesc anumite condiții legale pot să iasă din închisoare chiar și având peste doi ani rămași de executat. Principala condiție este executarea unui minim de pedeapsă, pe care aleșii poporului l-au propus și votat anul trecut să scadă, ceea ce ar duce, dacă modificările acelea ar fi făcute la Codul penal, la liberări mai rapide. Beneficiarii acestui mecanism au fost numeroși în ultimii cinci ani. Citește articolul
Este sau nu recursul compensatoriu pluta pe care condamnații o folosesc să iasă din închisoare mai repede decât trebuie? Și până să apară acest mecanism (auxiliar) în legislație, exista de ani și ani de zile mecanismul liberării condiționate, în baza căruia deținuții au vocația să ajungă în libertate mai devreme decât li s-a pus în frunte. Doar în 2014, conform unei statistici oficiale, când recursul compensatoriu nu exista, peste 11.000 de condamnați au ajuns mai repede în libertate, pentru că li s-a dat voie să iasă. Cum ajută recursul compensatoriu în toată povestea asta, în prezent: Citește articolul
Dacă fostul soț nu este de acord să mergi alături de copil în vacanță în străinătate, soluția este suplinirea acordului acestuia. Adică să îl dai în judecată solicitând ca instanța să pronunțe o hotărâre prin care să suplinească acordul fostului soț pentru obținerea pașaportului turistic, în vederea deplasării minorului în străinătate. În acest sens sunt dispozițiile art. 17 al. 6 din Legea 248/2005. Citește articolul