Marți, 4 martie, are loc evenimentul: Politica privind prevenirea hărțuirii la locul de muncă - De la concept la implementare practică. Participă →
Dacă nu pot să își determine chiriașii să părăsească imobilele, atunci când contractele de închirere au ajuns la termen, proprietarii beneficiază de o procedură specială, în acest scop. E vorba, mai exact, de procedura evacuării din imobilele folosite sau ocupate fără drept, prevăzută de Codul de procedură civilă. Citește articolul
Uneori, o persoană care e pe cale să obțină o hotărâre judecătorească favorabilă în vederea recuperării unei datorii pe care cineva o are față de ea nu se mulțumește doar cu soluția unei instanțe. De aceea, Codul de procedură civilă prevede că, în anumite cazuri, o astfel de persoană (creditorul) poate obține indisponibilizarea bunurilor persoanei care îi datorează o sumă de bani (debitorul), pentru a avea garanții că, odată obținută o hotărâre judecătorească favorabilă, datoria îi va fi plătită. Citește articolul
Uneori, procesele privind un bun (în special un imobil) pot dura destul de mult. De aceea, ar putea exista riscul ca acel bun să fie afectat, mai ales când nu se știe, cu exactitate, cine are drepturi asupra lui. De aceea, Codul de procedură civilă permite ca, până la finalizarea procesului, acel bun să îi fie încrediințat unei persoane care să îș administreze, pentru conservare. Acest mecanism se numește sechestru judiciar. De asemenea, sechestrul judiciar poate fi dispus și când nu există un proces, în anumite cazuri. Citește articolul
Uneori, o persoană căreia i se datorează o sumă de bani (creditorul) vrea să se asigure că ceea ce trebuie să primească este asigurat, dincolo de simpla garanție pe care o oferă o hotărârea judecătorească. De aceea, Codul de procedură civilă oferă anumite măsuri pentru astfel de creditori, care nu trebuie să aștepte până obțin o hotărâre judecătorească definitivă împotriva celor care le datorează bani (debitorul). Printre aceste măsuri, există și poprirea asigurătorie, care permite creditorului să se asigure că datoria îi va fi plătită prin indisponibilizarea unor sume de bani ale altor persoane decât debitorul. Citește articolul
Se poate întâmpla ca o parte într-un proces să se confrunte cu o lege sau o ordonanță (sau părți din acestea) pe care să o considere neconstituțională. Într-un asemenea caz, poate fi sesizată Curtea Constituțională a României (CCR) cu o excepție de neconstituționalitate. Totuși, nimic nu garantează că instanța care judecă litigiul în cauză va sesiza, întotdeauna, CCR. Citește articolul
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis, printr-un recurs în interesul legii (RIL), că inculpații care sunt cercetați penal pentru violență în familie nu vor scăpa de proces dacă victima care a făcut plângerea prealabilă se împacă cu ei. Deși împăcarea ar putea scăpa inculpatul de procesul penal, în anumite cazuri, acest lucru nu se aplică aici. Totuși, persoana cercetată penal ar putea scăpa prin împăcare de proces (când acel proces vizează acte de violență în familie), însă numai dacă organele penale s-au sesizat din oficiu și nu victima a fost cea care a declanșat procesul. Citește articolul
România a fost condamnată de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) pentru aplicarea de rele tratamente unui licean de către polițiști, conform unei hotărâri apărute recent în Monitorul Oficial. În concret, nu au existat dovezi clare și absolute că autoritățile ar fi aplicat astfel de tratamente. În jurisprudența CEDO, dacă o persoană este sub controlul poliției (cum a fost cazul în speță) și, ulterior, iese de la audieri bătută și cu urme, este obligația statului să demonstreze că astfel de leziuni nu ar fi fost cauzate, în timpul audierilor, de către autorități. România nu a reușit să facă acest lucru și, astfel, a fost condamnată pentru încălcarea Convenției Europene a Drepturilor Omului. Citește articolul
Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ prevede cadrul general în care o persoană vizată de un act administrativ poate să îl atace în instanță, cerând anularea lui și, eventual, despăgubiri. Legea permite însă și persoanelor care nu sunt vizate direct de un astfel de act să recurgă la procedura în fața instanței de contencios administrativ. Citește articolul
Persoanele care obțin hotărâri favorabile în contencios administrativ sunt interesate de modalitatea în care obțin punerea în aplicare a hotărârii instanței. Astfel, Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ stabilește o serie de măsuri care să garanteze, efectiv, executarea hotărârilor instanțelor de contencios administrativ. Citește articolul
Chiar dacă justițiabilii, în contencios administrativ, nu au acces la calea de atac a apelului (ci doar a recursului, care poate fi declarat pentru motive limitate), ei beneficiază de anumite avantaje în ceea ce privește calea de atac a revizuirii. Mai exact, pe lângă elementele tipice ale revizuirii prevăzute în Codul de procedură civilă, contenciosul administrativ adaugă două elemente: încă un motiv de revizuire și posibilitatea de a ataca inclusiv hotărârile în contencios care sunt definitive și care nu evocă fondul. Citește articolul