ACCES GRATUIT
Pentru faptele de viol și cele de omor calificat, Guvernul discută astăzi modificarea pedepselor astfel încât făptașii să fie mai dur sancționați. Asta, în contextul unui proiect de ordonanță de urgență pus săptămâna trecută în dezbatere care prevede majorări de pedeapsă în cazul lipsirii de libertate.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Atât legislația europeană, cât și cea românească prevăd ce este o clauză abuzivă (o prevedere nenegociată, în cadrul unui contract încheiat între un profesionist și un consumator, care creează un dezechilibru pentru consumator, contrar bunei-credințe). Definiția, însă, este foarte vagă. De aceea, este important de văzut o serie de exemple concrete și actuale, referitoare la caracterul abuziv al unor clauze. Astfel de exemple au fost prezentate într-o comunicare recentă a Comisiei Europene referitoare la interpretarea și aplicarea legislației privind clauzele abuzive.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Modificări legislative post-Caracal
Liberarea condiționată pentru anumite pedepse penale va putea fi obținută mult mai greu, ca urmare a unor modificări propuse recent de Ministerul Justiției, în urma cazului Caracal. De exemplu, dacă un condamnat va avea de executat închisoare pe viață, el va putea ieși condiționat doar după 25 de ani, nu 20, cum e cazul acum. De asemenea, pedepsele de peste zece ani vor trebui executate în proporție de trei pătrimi în toate cazurile, fără să mai fie posibilă ieșirea după 20 de ani (deși cele trei pătrimi nu au fost executate), cum e acum - ca o excepție de la acea regulă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Modificări legislative post-Caracal
Lipsirea de libertate a persoanelor ar putea fi pedepsită mult mai aspru, în cele mai grave cazuri (când are loc moartea victimei) pedeapsa penală putând ajunge și până la 18 ani. Astfel de modificări fac parte dintr-un proiect de ordonanță de urgență apărut joi în dezbatere, schimbările preconizate fiind o reacție la evenimentele recente din sfera publică, precum cazul din Caracal.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Modificări legislative post-Caracal
Mandatele de percheziție domiciliară vor putea fi obținute mai ușor - nu într-un termen de cel mult 24 de ore, cât este în prezent, ci imediat după cererea lor. În plus, va fi clarificat faptul că percheziția, în sine, poate fi făcută și între orele 20:00 și 06:00, în special atunci când e în pericol viața unei persoane. Acestea sunt o serie de modificări propuse printr-o ordonanță de urgență ce vizează schimbarea Codurilor penale, ca o reacție la evenimentele din cazul Caracal.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Regulile pentru organizarea perchizițiilor domiciliare ar putea fi clarificate și nuanțate, potrivit unui proiect de ordonanță de urgență cu modificări la codurile penale, lansat aseară în dezbatere publică de Ministerul Justiției. De asemenea, proiectul propune să se majoreze pedepsele pentru răpiri, iar liberarea condiționată a condamnaților penali să se facă mult mai strict. Aceste modificări sunt justificate de Executiv prin referire la faptele penale care au fost mediatizate puternic în ultima vreme (deși nu este menționat expres, este vorba, în mod evident, de cazul Caracal).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Poligraful, pe care cei mai mulți îl cunosc sub denumirea de detector de minciuni, este un aparat care, prin măsurătorile pe care le face în timpul unui interogatoriu, permite, într-o exprimare mult simplificată, să se vadă dacă cineva spune sau nu adevărul (tensiunea arterială a respondentului și pulsul sunt doi parametri analizați prin poligraf, dar nu singurii). În realitate, poligraful este un instrument care nu reflectă întotdeauna situația obiectivă. Tocmai de aceea, poligraful nu este un instrument probatoriu în sens procedural penal și rezultatul său nu poate determina, prin el însuși, o condamnare sau o achitare.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Având în față cele două inițiative legislative depuse de partidele de opoziție și de cel de la guvernare pentru revizuirea Constituției, în urma referendumului din mai, Curtea Constituțională a României (CCR) a spus că nu putem interzice de tot amnistia și grațierea pentru faptele de corupție. Aceasta a fost una dintre chestiunile pentru care mulți români au votat favorabil în mai, dar nu este singura. CCR a validat celelalte modificări cerute însă, iar suma celor câștigate, față de suma celor pierdute, dacă ne permitem o astfel de formulare, este semnificativă. De fapt, decizia CCR nu este atât de "neagră" precum s-a insinuat și nu se poate spune că invalidează cu totul voința populară a votanților la referendum.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Doi medici români au fost obligați să plătească daune de 70.000 de euro unei persoane, pentru prescrierea greșită a unei rețete, care a dus la supradozaj. Situația a cauzat anumite complicații pacientei, care a fost nevoită să se interneze și a suferit anumite complicații și efecte secundare de la supraadministrarea medicamentului în cauză. Instanța sesizată cu rezolvarea cauzei a considerat că fapta, fiind contrară normelor aplicabile în domeniul medical, dă dreptul la despăgubiri.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în soluționarea unui recurs, a confirmat legalitatea perceperii, de către bancă, a unui comision de acordare a creditului. În concret, era vorba de un comision stabilit pentru acoperirea costurilor pe care le-ar avea banca în privința acordării creditului (plata angajaților care analizează capacitatea de rambursare a creditului, de exemplu). Instanța supremă, în analizarea clauzei care prevedea obligația de plată a comisionului de acordare a creditului a insistat pe faptul că textul era clar și împrumutatul a putut să își dea seama de consecințele pe care le-ar avea o asemenea obligație asupra lui.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandros Bakos 
