Poprirea este o modalitate de executare silită prin care sumele de bani pe care le datorăm unei bănci sau oricărui alt creditor sunt reținute din salariu, din conturile bancare ș.a.m.d. În practică, se întâmplă adesea ca o datorie restantă să fie însoțită și de altele. Astfel, datornicul se trezește cu popriri și pentru creditul restant, și pentru o datorie la o anume firmă, și pentru o pensie de întreținere, să zicem. Într-un final, constată că mai rămâne cu foarte puțini bani pentru nevoile sale curente. Și, totuși, nu există o limită pentru cât de mult se poate lua dintr-un salariu? Citește articolul
Faptele de hărțuire comise atât în public, cât și în privat, pot fi amendate contravențional cu până la 10.000 de lei, potrivit unei modificări legislative ce a intrat în vigoare în august 2018. De sancționarea acestor fapte se ocupă atât polițiștii, cât și jandarmii. Citește articolul
Cei care trec printr-un proces civil trebuie să ştie că acesta poate dura de la câteva luni la câţiva ani. Pentru a înţelege mai bine de ce poate exista o asemenea diferenţă, vă prezentăm toate etapele prin care poate trece un proces civil, de la judecata pe fond până la o eventuală contestaţie în anulare sau revizuire. De asemenea, vom prezenta o serie de proceduri separate, care, formal, nu fac parte din procesul civil, dar care pot avea o influenţă puternică asupra acestuia. Citește articolul
Despre Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) se știe, în principal, că poate recunoaște petenților dreptul la despăgubiri pentru încălcarea unor drepturi, ceea ce este adevărat, dacă nu scăpăm din vedere că e vorba de drepturile prevăzute într-un anumit document. CEDO nu este o instanță de apel sau de recurs și cere îndeplinirea unor condiții pentru acceptarea unei cereri. Pe de altă parte, de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) nu putem obține nici măcar atât. În principal, CJUE interpretează legislația Uniunii Europene (UE) pentru a se asigura că e aplicată așa cum trebuie, în mod similar, în toate țările UE. Din păcate, uneori, CJUE e adusă în discuție ca având funcțiuni similare cu CEDO, ceea ce este fals. Citește articolul
Odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 63/2018, pe lângă prorogarea termenului de depunere a declarației unice pentru 31.07.2018, Executivul a adoptat și procedura de compensare a datoriilor reciproce datorate de persoane care au dreptul la despăgubiri, în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, legilor din domeniul restituirii proprietătii funciare, Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetătenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urmă aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetătenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herta. Citește articolul
Peste termenul de 30 de zile în care trebuie redactată o hotărâre judecătorească, de la data pronunțării, judecătorii nu mai pot amâna, de acum, motivarea decât cu maximum 60 de zile, potrivit unei act normativ apărut de curând în Monitorul Oficial. Iar amânarea se poate face numai în cazuri temeinic justificate. Citește articolul
Există mecanisme legislative care ne pot scăpa de executarea silită, iar perimarea este unul dintre acestea. Conform Codului de procedură civilă, cel care te execută nu ar trebui să lase prea mult timp să treacă pentru a face acte de executare împotriva ta, pentru că altfel poate pierde dreptul de a mai obține datoriile de la tine. Iată, mai jos, un caz în care clientul unei bănci a obținut, definitiv, câștig de cauză împotriva băncii. Citește articolul
În data de 16.05.2018 s-a împlinit termenul de 60 de luni pentru soluționarea dosarelor de despăgubire, astfel cum acesta a fost prevăzut de Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Citește articolul
În cursul unui proces civil, pot apărea nelămuriri cu privire la anumite texte de lege sau se poate constata că prevederile unui act normativ sunt neconstituţionale, iar instituţiile competente să lămurească aceste aspecte sunt Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), respectiv Curtea Constituţională a României (CCR). Citește articolul
Contestația în anulare și revizuirea reprezintă două dintre cele trei căi extraordinare de atac (alături de recurs) reglementate de Codul de procedură civilă și pot fi introduse numai în anumite cazuri, prevăzute expres de acesta. Citește articolul