ACCES GRATUIT
Hărțuirea sexuală este una dintre acele infracțiuni prevăzute de Codul penal pentru care e necesar ca victima să facă o plângere prealabilă pentru a se ajunge la anchetarea și, eventual, pedepsirea celui vinovat. Termenul în care poate fi făcută o astfel de plângere - trei luni - ar trebui să fie însă un motiv în plus pentru victimele hărțuirii să se grăbească să reclame faptele. Dacă se face o plângere peste termen, răspunderea penală a celui vinovat rămâne un vis.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Atunci când vine vorba de audierile în cadrul proceselor penale, concubinii ar trebui să aibă același statut ca soții, a decis Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit unui document publicat astăzi în Monitorul Oficial și care deja produce efecte. Practic, judecătorii au apreciat că și concubinii sau foștii concubini ai unui suspect sau inculpat ar trebui să aibă dreptul să refuze audierea ca martori.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Polițiștii chemați în fața unui consiliu de disciplină ar trebui să aibă dreptul să fie asistați de un avocat, iar nu doar de un alt polițist, a stabilit recent Curtea Constituțională a României (CCR). Deși critica a vizat un vechi text de lege, în vigoare până în 2015, în actuala formă a Statutului polițistului se regăsește un text cu aceleași prevederi ca cele criticate de judecători.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie ICCJ aplicabilă deja
Actele de procedură civilă trimise pe mail sau fax pe ultima sută de metri nu vor fi luate în considerare dacă ajung la destinatar după ce se termină programul. Este soluția oferită de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) și recent publicată în Monitorul Oficial. Curtea a considerat că cererile depuse după ce se termină legal activitatea la instituția respectivă nu sunt considerate ca făcute în termen, drept urmare, nu pot produce efecte juridice.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Persoanele private de libertate, adică reținute sau în arest, inclusiv cele pentru care se dispune arestul la domiciliu, trebuie să fie informate cu privire la drepturile lor în timpul urmăririi penale și judecății. Recent, a fost publicat în Monitorul Oficial și un model de informare care cuprinde aceste drepturi și care va fi prezentat celor lipsiți de libertate pentru a afla care sunt acestea.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Instituțiile financiare nebancare (IFN) sunt o alegere tot mai frecventă a românilor care au nevoi financiare pe termen scurt, potrivit statisticilor Băncii Naționale a României (BNR). Spre deosebire de bănci, acestea nu doar că pot acorda credite mult mai mici, dar și mult mai ușor și într-un timp foarte scurt, de cele mai multe ori chiar și online. Totuși, această alegere ușoară a unui credit de la o IFN trebuie făcută cu precauție. Pentru asta, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului (ANPC) vine în ajutorul potențialilor clienți ai IFN-urilor cu o serie de recomandări foarte utile ce trebuie luate în considerare la încheierea creditului.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Persoanele care contractează credite în valută la bănci trebuie informate despre riscurile aferente acestora, a stabilit astăzi Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un caz ce implică România în mod direct. Legislația autohtonă a fost modificată de Guvern în acest sens acum aproximativ un an, astfel că băncile de la noi deja sunt obligate să prezinte riscurile creditelor în valută, însă numai când vine vorba de împrumuturi pentru case și terenuri.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Libertatea de exprimare și respectarea reputației și imaginii unei persoane sunt două chestiuni ce trebuie să stea cât de cât într-un echilibru. Atunci când acest lucru nu se mai întâmplă, cel care abuzează de libertatea sa se poate trezi chemat în justiție să răspundă pentru cuvintele sale și pentru urmările acestor cuvinte. Este și cazul unui avocat și al clientului său, care îi datorează acum unui magistrat nici mai mult, nici mai puțin de 50.000 de lei pentru cuvintele pe care i le-au adresat și pentru consecințele lor.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În contextul în care, în 2015, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că medicii din spitalele de stat sunt funcționari publici și pot fi sancționați penal pentru luare de mită, iar în 2017, în mod similar, a afirmat același lucru și cu privire la profesorii de la stat, am căutat să aflăm răspunsul la următoarea întrebare: medicii și profesorii din privat pot fi sancționați dacă iau mită? Cu alte cuvinte, se înscriu aceștia în modul cum e definit funcționarul public de Codul penal? Pentru asta, am cerut câteva lămuriri unui specialist.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Condiția de la infracțiunea continuată ca fapta să fie săvârșită împotriva aceluiași subiect pasiv a fost găsită neconstituțională de Curtea Constituțională a României (CCR), potrivit unei decizii publicate luna trecută în Monitorul Oficial. Aceasta a considerat că se face o discriminare între infractorii care, în baza aceleiași decizii de a comite o infracțiune, comit actele respective împotriva aceluiași subiect și între cei care le comit împotriva mai multora. De fapt, judecătorii CCR sugerează să se revină la practica din vremea vechiului Cod penal, în sensul în care exista o compatibilitate între pluralitatea de subiecți pasivi și infracțiunea continuată.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
