ACCES GRATUIT
Chiar dacă au cumpărat biletele direct de la companie sau printr-o agenție, pasagerii trebuie să fie anunțați din timp despre anularea zborurilor, potrivit legislației europene. Dacă n-au fost anunțați cu cel puțin două săptămâni înainte de zbor, aceștia pot cere despăgubiri, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit recent că, atâta timp cât nu poate proba că informația a ajuns la călători, compania e obligată să le plătească chiar dacă e vina agenției că aceștia n-au fost informați.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În Forumul AvocatNet.ro se ridică numeroase întrebări referitoare la raportul client-avocat. Spre exemplu, unii se întreabă în ce măsură poate un avocat să ia decizii fără să ne întrebe înainte ori ce se va întâmpla dacă renunțăm la serviciile sale și nu-i mai plătim nimic. În foarte multe situații, problemele se leagă cumva de lipsa unui contract de asistență juridică (CAJ) și de faptul că se întâmplă adesea să nu primim o hârtie care să dovedească raportul nostru cu avocatul respectiv. În cele ce urmează vă oferim câteva răspunsuri la întrebările pe care clienții și le pun cel mai des.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat recent o hotărâre împotriva României, prin care a criticat condițiile în care sunt ținuți în penitenciare deținuții români. În plus față de criticile aduse, CEDO a făcut și câteva recomandări prin care s-ar putea rezolva problemele existente. Concret, România e așteptată să ia o serie de măsuri administrative și legislative, printre care Curtea nu a enumerat însă și grațierea colectivă a unor pedepse. În plus, judecătorii au considerat că nu reprezintă o soluție construirea de noi penitenciare, atâta timp cât e necesară renovarea celor noi. Dacă statul nu va lua măsurile așteptate, va risca practic să fie suspendat sau eliminat din Consiliul Europei, unde este stat membru, dar în niciun caz nu va risca să fie amendat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunțat astăzi o hotărâre împotriva României prin care critică condițiile de detenție și supraaglomerarea din penitenciare. Pentru a-și rezolva problemele la acest capitol, CEDO i-a impus României un termen de șase luni de la momentul în care hotărârea rămâne definitivă pentru a veni cu un plan de soluționare. Numai că termenul nu a început să curgă încă, hotărârea nefiind definitivă.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Profesorii din școlile de stat sunt considerați, în sensul legii penale, funcționari publici, astfel că aceștia pot fi cercetați și pedepsiți penal pentru infracțiunea de luare de mită, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) printr-o decizie apărută astăzi în Monitorul Oficial. Actualmente, pedeapsa pentru luare de mită este închisoarea de la trei la zece ani.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Având în vedere că la finalul lunii martie 2017 au intrat în vigoare reguli noi pentru executarea silită a anumitor tipuri de acte, printre care și contractele de credit, a apărut o polemică interesantă: contractele de credit care nu sunt înregistrate în registrele publice (mai) sunt sau nu titluri executorii? Situația juridică creată a dat naștere mai multor interpretări, iar specialiștii propun mai multe rezolvări posibile la această problemă. Între timp, am aflat și unde am putea înscrie contractele de credit pentru a respecta cerința înregistrării lor, prevăzută de noua modificare. Specialiștii așteaptă însă o soluționare decisivă de la Curtea supremă pe această chestiune.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Interceptările sau alte măsuri de supraveghere tehnică dispuse în cadrul unei anchete penale pot viza și alte persoane decât pe cel care are calitatea de inculpat, însă doar acesta din urmă are posibilitatea, în prezent, să conteste în fața unui judecător temeinicia acestor măsuri. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis însă că e contrar Constituției ca celelalte persoane care sunt vizate de măsurile de supraveghere să nu aibă posibilitatea să le conteste.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Legea dării în plată se aplică deopotrivă celor care nu au ajuns încă să fie executați silit de creditori, cât și celor împotriva cărora au început deja demersurile executorilor, după cum reiese din actul normativ. Recent, o instanță din România a recunoscut și unui debitor executat silit și evacuat din imobilul său dreptul de a beneficia de Legea dării în plată, instanța stabilind că datoriile acestuia față de creditor au dispărut, după executarea silită a locuinței sale. În decizia definitivă, instanța se raportează la o prevedere din Legea dării în plată pe care multe voci s-au grăbit să o considere lipsită de efecte juridice în urma unor decizii ale Curții Constituționale.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Printr-o modificare recentă a regulilor de executare silită s-a stabilit ca înscrisurile sub semnătură privată să funcționeze ca titluri executorii numai dacă sunt înscrise în anumite registre. Practic, fără a se adăuga la numărul înscrisurilor cărora legea le recunoaște deja această funcție, s-a adus o condiție care schimbă complet matematica executării lor silite. Pentru unele dintre ele, legea nu impunea nicio formalitate pentru a fi titluri executorii, pentru altele erau impuse alte condiții, iar pentru cele mai privilegiate dintre acestea se ceruse deja înregistrarea în anumite locuri. Pentru a vă explica ce implicații aduce această condiție abia intrată în vigoare, am cerut părerea unui specialist.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Înscrisurile sub semnătură privată trebuie înregistrate, de acum încolo, în registrele publice corespunzătoare pentru a putea fi folosite ca titluri executorii, potrivit unui act care a intrat astăzi în vigoare. De asemenea, hotărârile obținute în cadrul unei proceduri de arbitraj și care se referă la drepturile de proprietate pot funcționa ca titluri executorii numai în anumite condiții.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 
