Joi, 8 mai, are loc evenimentul: Dreptul proprietății intelectuale în raport cu salariații - Aspecte practice și provocări actuale. Participă →
Printr-o modificare recentă a regulilor de executare silită s-a stabilit ca înscrisurile sub semnătură privată să funcționeze ca titluri executorii numai dacă sunt înscrise în anumite registre. Practic, fără a se adăuga la numărul înscrisurilor cărora legea le recunoaște deja această funcție, s-a adus o condiție care schimbă complet matematica executării lor silite. Pentru unele dintre ele, legea nu impunea nicio formalitate pentru a fi titluri executorii, pentru altele erau impuse alte condiții, iar pentru cele mai privilegiate dintre acestea se ceruse deja înregistrarea în anumite locuri. Pentru a vă explica ce implicații aduce această condiție abia intrată în vigoare, am cerut părerea unui specialist. Citește articolul
Înscrisurile sub semnătură privată trebuie înregistrate, de acum încolo, în registrele publice corespunzătoare pentru a putea fi folosite ca titluri executorii, potrivit unui act care a intrat astăzi în vigoare. De asemenea, hotărârile obținute în cadrul unei proceduri de arbitraj și care se referă la drepturile de proprietate pot funcționa ca titluri executorii numai în anumite condiții. Citește articolul
După o primă încercare eșuată, o femeie condamnată la zece ani de închisoare pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o a reușit să obțină recunoașterea ca vechime în muncă a timpului petrecut pe nedrept în pușcărie, potrivit unei hotărâri definitive. Conform legislației noastre, perioada petrecută în închisoare nu reprezintă vechime în muncă, în mod normal. Citește articolul
O femeie a fost condamnată recent la opt luni de închisoare cu suspendare pentru că nu și-a declarat veniturile din chirii la organele fiscale, potrivit unei hotărâri judecătorești. Femeia prejudiciase statul cu o sumă de 290 de lei, pe care ar fi trebuit să-i plătească Fiscului pentru cele cinci luni în care și-a închiriat apartamentul. Organele de poliție au ajuns să o cerceteze pe femeie de evaziune fiscală după ce aceasta a fost pârâtă de vecini. Citește articolul
Curtea Constituțională a României (CCR) a apreciat printr-o decizie recentă că acțiunile de anchetare ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în legătură cu adoptarea faimoasei Ordonanțe 13 nu sunt tocmai constituționale. Prin acestea, DNA nu a făcut decât să se poziționeze într-un conflict juridic constituțional cu Guvernul României, arogându-și practic atribuții care nu îi revin. Curtea a mai subliniat și faptul că, într-un stat democratic, procedura penală nu poate să fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Decizia Curții nu vine însă cu o noutate, pentru că procurorii nu au avut niciodată competența de a aprecia dacă o lege, o ordonanță sau o hotărâre a consiliului local este legală, oportună sau constituțională. Citește articolul
După ce au fost adoptate recent de către parlamentari, legea pentru respingerea „Ordonanței 13” și legea pentru aprobarea „Ordonanței 14” au fost publicate recent în Monitorul Oficial și se aplică de astăzi. „Ordonanța 14” a abrogat „Ordonanța 13”, cea care ar fi putut să îngreuneze pedepsirea faptelor de abuz în serviciu. Procedura parlamentară de aprobare sau respingere prin lege este obligatorie pentru ordonanțele emise de Guvern. Citește articolul
O instanță din România a pronunțat recent o hotărâre prin care obligă la reechilibrarea unui contract de credit în franci elvețieni încheiat la Bancpost, îndemnând la împărțirea riscului valutar între împrumutat și bancă. Practic, aceasta ar fi prima decizie din România prin care o bancă este obligată să procedeze în acest fel, fiind de altfel și prima decizie care face aplicarea teoriei impreviziunii și ideii de reechilibrare a contractelor la care a îndemnat, recent, și Curtea Constituțională a României (CCR). Citește articolul
În prima parte a acestei luni, Curtea Constituțională a pronunțat o decizie nefavorabilă celor care au împrumuturi în franci elevețieni, admițând excepția de neconstituționalitate a Legii conversiei. Cu toate acestea, cetățenii tot au posibilitatea de a obține reechilibrarea contractelor cu băncile, însă doar în instanță. Citește articolul
În decembrie 2015, Senatul a adoptat un proiect de act normativ care prevedea că nu vor mai fi considerate titluri executorii contractele de credit încheiate cu instituţiile financiare nebancare (IFN-uri), însă deputaţii n-au fost de acord cu acest lucru şi au dat un vot decisiv de respingere. În eventualitatea în care această modificare s-ar fi aplicat, executarea silită a contractelor încheiate cu IFN-urile ar fi devenit mai dificilă. Citește articolul
În septembrie 2015, Senatul a adoptat un proiect de act normativ potrivit căruia contractele de credit nu mai erau considerate titluri executorii, însă acesta a fost respins definitiv recent de Camera Deputaților. Proiectul a fost iniţiat pentru a veni în ajutorul persoanelor care ajung să fie executate silit fără a se putea opune în mod eficient unei asemenea decizii. Citește articolul