ACCES GRATUIT
Având în vedere că la finalul lunii martie 2017 au intrat în vigoare reguli noi pentru executarea silită a anumitor tipuri de acte, printre care și contractele de credit, a apărut o polemică interesantă: contractele de credit care nu sunt înregistrate în registrele publice (mai) sunt sau nu titluri executorii? Situația juridică creată a dat naștere mai multor interpretări, iar specialiștii propun mai multe rezolvări posibile la această problemă. Între timp, am aflat și unde am putea înscrie contractele de credit pentru a respecta cerința înregistrării lor, prevăzută de noua modificare. Specialiștii așteaptă însă o soluționare decisivă de la Curtea supremă pe această chestiune.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Interceptările sau alte măsuri de supraveghere tehnică dispuse în cadrul unei anchete penale pot viza și alte persoane decât pe cel care are calitatea de inculpat, însă doar acesta din urmă are posibilitatea, în prezent, să conteste în fața unui judecător temeinicia acestor măsuri. Curtea Constituțională a României (CCR) a decis însă că e contrar Constituției ca celelalte persoane care sunt vizate de măsurile de supraveghere să nu aibă posibilitatea să le conteste.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Legea dării în plată se aplică deopotrivă celor care nu au ajuns încă să fie executați silit de creditori, cât și celor împotriva cărora au început deja demersurile executorilor, după cum reiese din actul normativ. Recent, o instanță din România a recunoscut și unui debitor executat silit și evacuat din imobilul său dreptul de a beneficia de Legea dării în plată, instanța stabilind că datoriile acestuia față de creditor au dispărut, după executarea silită a locuinței sale. În decizia definitivă, instanța se raportează la o prevedere din Legea dării în plată pe care multe voci s-au grăbit să o considere lipsită de efecte juridice în urma unor decizii ale Curții Constituționale.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Printr-o modificare recentă a regulilor de executare silită s-a stabilit ca înscrisurile sub semnătură privată să funcționeze ca titluri executorii numai dacă sunt înscrise în anumite registre. Practic, fără a se adăuga la numărul înscrisurilor cărora legea le recunoaște deja această funcție, s-a adus o condiție care schimbă complet matematica executării lor silite. Pentru unele dintre ele, legea nu impunea nicio formalitate pentru a fi titluri executorii, pentru altele erau impuse alte condiții, iar pentru cele mai privilegiate dintre acestea se ceruse deja înregistrarea în anumite locuri. Pentru a vă explica ce implicații aduce această condiție abia intrată în vigoare, am cerut părerea unui specialist.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Înscrisurile sub semnătură privată trebuie înregistrate, de acum încolo, în registrele publice corespunzătoare pentru a putea fi folosite ca titluri executorii, potrivit unui act care a intrat astăzi în vigoare. De asemenea, hotărârile obținute în cadrul unei proceduri de arbitraj și care se referă la drepturile de proprietate pot funcționa ca titluri executorii numai în anumite condiții.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
După o primă încercare eșuată, o femeie condamnată la zece ani de închisoare pentru o faptă pe care nu a săvârșit-o a reușit să obțină recunoașterea ca vechime în muncă a timpului petrecut pe nedrept în pușcărie, potrivit unei hotărâri definitive. Conform legislației noastre, perioada petrecută în închisoare nu reprezintă vechime în muncă, în mod normal.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O femeie a fost condamnată recent la opt luni de închisoare cu suspendare pentru că nu și-a declarat veniturile din chirii la organele fiscale, potrivit unei hotărâri judecătorești. Femeia prejudiciase statul cu o sumă de 290 de lei, pe care ar fi trebuit să-i plătească Fiscului pentru cele cinci luni în care și-a închiriat apartamentul. Organele de poliție au ajuns să o cerceteze pe femeie de evaziune fiscală după ce aceasta a fost pârâtă de vecini.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Curtea Constituțională a României (CCR) a apreciat printr-o decizie recentă că acțiunile de anchetare ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA) în legătură cu adoptarea faimoasei Ordonanțe 13 nu sunt tocmai constituționale. Prin acestea, DNA nu a făcut decât să se poziționeze într-un conflict juridic constituțional cu Guvernul României, arogându-și practic atribuții care nu îi revin. Curtea a mai subliniat și faptul că, într-un stat democratic, procedura penală nu poate să fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Decizia Curții nu vine însă cu o noutate, pentru că procurorii nu au avut niciodată competența de a aprecia dacă o lege, o ordonanță sau o hotărâre a consiliului local este legală, oportună sau constituțională.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
După ce au fost adoptate recent de către parlamentari, legea pentru respingerea „Ordonanței 13” și legea pentru aprobarea „Ordonanței 14” au fost publicate recent în Monitorul Oficial și se aplică de astăzi. „Ordonanța 14” a abrogat „Ordonanța 13”, cea care ar fi putut să îngreuneze pedepsirea faptelor de abuz în serviciu. Procedura parlamentară de aprobare sau respingere prin lege este obligatorie pentru ordonanțele emise de Guvern.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O instanță din România a pronunțat recent o hotărâre prin care obligă la reechilibrarea unui contract de credit în franci elvețieni încheiat la Bancpost, îndemnând la împărțirea riscului valutar între împrumutat și bancă. Practic, aceasta ar fi prima decizie din România prin care o bancă este obligată să procedeze în acest fel, fiind de altfel și prima decizie care face aplicarea teoriei impreviziunii și ideii de reechilibrare a contractelor la care a îndemnat, recent, și Curtea Constituțională a României (CCR).
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandru Boiciuc 