Instanta a stabilit custodia comuna a minorului, iar plata obligatiei de intretinere a minor sa se exercite in natura de ambele parti. Domiciliul minorului este stabilit la mama, de comun acord intre parti. In programul de vizitare se specifica ca in perioada vacantelor scolare adica, luna iulie minorul la locui cu mama, urmand ca in luna august minorul sa locuiasca la tatal. Intrebare....in perioada cat minorul locuieste la mama conform programului stabilit de instanta, tatal trebuie sa se achite de obligatie in natura? Sau fiecare o face in perioada in care minorul locuieste cu acestia? Va multumesc!
Tatal nu vine de placere cu executorul la usa, irice tata ar alege timpu cu copilul in loc de executor, doar ca nu-i da nimeni de ales, credeti-ma. Dupa zeci, sute de ori in care nu ti se deschide usa cand vii la copil, sau il auzi in casa da parintele rezident nu te lasa sa-l vezi macar, nu exista alta optiune si nu o zic eu, o spune toata lumea. Sau sa dispari din viata copilului. Si cred ca v-am mai spus, sunt mame care cheama politia, executori, fac scandal, aduc injurii inimaginabile tatalui tocmai pentru a crea imaginea asta groaznica in mintea copilului.
Dar indiferent de ce se intampla acum, pentru copil este bine sa stie ca a fost un copil dorit si iubit de ambii parinti.
Proastasatului, sunt si nu sunt de acord cu ce ati scris.
Eu cred ca daca fostul ar dori sa va plateasca pensia in natura, insa sa se implice dumneavoastra l-ati lasa. De asemenea e parerea mea cum ca daca acum, in al 12-lea ceas ar veni cu vorba buna, sa va cheme sa gasiti o solutie pentru a realua legatura cu copilul, ati sta la masa cu el pentru a face sa fie bine copilului. Si va apreciez pentru asta.
Nu sunt de accord cu faptul ca daca motivele copilului sunt puerile, motive pentru care respinge celalalt parinte, tu ramai telespectator.
Este impresia mea ca se face o confuzie.
Eu nu sustin, nu sunt de acord si nu consider parinte bun cel care da 200 lei si considera ca s-a achitat de obligatia financiara. Nu se intereseaza de scoala, nu face teme, nu vine cand e copilul bolnav. Sunt insa pentru lasarea parintelui care vrea sa se implice, sa se implice, chit ca poate exista discrepante intre cum vede el implicarea si cum vede rezidentul. Ca Doamne iarta-ma, exista pareri diferite si intre cei casatoriti.
Doamna Maria, gresiti ingrozitor de mult si este foarte trist si ingrijorator ca faceti asta. Un rezident este egal de bun ca parinte cu un un nerezident. prin faptul ca rezidentul este prezent permanent, nu este o garantie a calitatii modului in care exercita autoritatea fata de copil. Prezenta nu e totul ci modul in care o face. De asemenea, daca un parinte prezent e mai bun, inteleg ca ati sustine custodia comuna fizica, pentru a fi amandoi parintii egali in fata copilului? Ma indoiesc insa ca ati fi de acord sa va lasati 2 saptamani pe luna odorul la celalalt. Chit ca ar fi el cel mai bun parinte de pe lume.
Si iar trag concluzia ca nu mai e vorba de copil ci de orgoliile parintilor.
When, Dvs. generalizaţi şi credeţi că toţi sunt ca Dvs., ceea ce nu e adevărat, fiecare individ e unic. Şi în poveste este Făt Frumos şi Spânul, fata moşului cea bună şi fata babei cea rea :)
Copiii se nasc şi după un viol, şi după o aventură, şi prin inseminare artificială - era o ştire în media că mai multe fete au rămas însărcinate după o baie în piscină :) - şi da, se nasc şi din dragoste.
Există părinţi dedicaţi copiilor, care se sacrifică pentru copii şi există părinţi care îşi sacrifică copiii pentru foloase materiale - avem exemplul celor care-şi vând copiii, care îi duc la cerşit sau care îşi obligă fetele la prosituţie - sau care îşi abandonează copiii şi, după un timp , îşi aduc aminte că totuşi, au un copil.
Nu poţi trata toţi aceşti "părinţi" în mod uniform. Intretinerea în natură se potriveşte copiilor cu domiciliul alternant, în care ambii părinţi sunt dedicaţi copilului, dar nicidecum unui "părinte" care-şi vizitează copilul din an în Paşte şi vine cu pretenţii.
Dacă sunteţi aşa părinte bun precum vă declaraţi, aş fi curioasă cum aţi obliga copilul dvs. să plece cu verişoara sau cumătrul dvs., cu care nu a trăit nici o clipă în casă împreună, i-a mai văzut cândva prin parc sau la un eveniment de familie , dar a fost de faţă la cearta dvs, cu ei, cu fiecare ocazie?! Fiindcă doar ADN-ul nu face dintr-un om părinte!
nDoamna Maria, gresiti ingrozitor de mult si este foarte trist si ingrijorator ca faceti asta. Un rezident este egal de bun ca parinte cu un un nerezident.n
nn
Draga When, ingrijorator este ca nu avem legi care sa defineasca foarte clar un tata de un parinte. Este o diferenta de la cer la pamant si inapoi.
Ne putem contrazice ani buni pe tema "Un rezident este egal de bun ca parinte cu un un nerezident" atata timp cat nerezident poate fi cel care a trait alaturi de copil cativa ani si cel care a "procreat" si a disparut in neant aparand cu un program de vizitare cu ridicarea minorului. Tata inseamna numele din certificatul de nastere si atat. Parintele este cel pe care copilul il iubeste si in care are incredere. Iar povestea cu alienatul la copii de 6-7 ani este poveste. La varsta asta copilul astie foarte bine ce are in suflet si are opinia deja formata despre persoanele din jurul lui. Daca nu-si mai vede tatal cateva luni sau ani, nu inseamna ca mama nebuna l-a alienat. Inseamna ca acel copil se simte abandonat si asa isi exprima revolta: refuzand sa-l vada sau sa se duc aoriunde cu cel care i-a tradat increderea si sentimentele. Este logic asa putin...
Cat de minunat este ca s-a gasit aceasta "alienare"! Cand esuezi lamentabil ca parinte, in fapt nu e vina ta! copilul a fost alienat de parintele rezident. Exista doar doua categorii de copii: copii care merg la programul de vizitare si copii alienati de parintele rezident. Exista oare copii care nu merg la programul de vizitare si tousi nu sunt alienati? Fireste, nu! Caci daca am admite ca exista astfel de copii, am admite si ca exista parinti nerezidenti responsabili de esecul cu propriul copil, ori asta e de neconceput.
Parintele rezident trebuie: sa aiba domiciliu fortat in asteptarea momentelor in care nerezidentul se hotararste sa-si exrcite "dreptul' la vizita. Daca dupa 2 luni de absenta indrazneste sa-si faca alt program, neprimind niciun semn de viata, ahhhhhhhhhhhha concluzia clara: face copilului program alternativ (din limbajul de lemn al celebrei organizatii), se intampla de doua ori: ahhhhhhhhha alieneaza, ce mai tura vura, inca o plangere penala e bine venita! intre plangeri, scandaluri, etc desigur ca rezidentul asigura singur integral viata copilului deoarece nerezidentul e intr-atata de transportat in lumea trailor profunde incat presupune ca acel copil traieste cu aer. Nimic din nimicnicia lumii materiale nu-i atinge sentimentele profunde de dragoste parinteasca transcend peste trivialul caietelor de scola, pachetului de mancare etc..
Ocupat cu trairile inalte, nerezidentul e in buna parte lipsit de ocupatie. Intai de toate pentru ca e preocupat de trairi si mai apoi pentru ca chiar si in Romania e imposibil sa ai o slijba daca tu stai zi lumina sa depui plangeri. Cand iese din starile de profunda adulatie, nerezidentul isi exercita drepturile. Cand? Cum cand? Cand vrea, ca doar de aia ii zice drept. Intre plangeri el este un competent observator al muncii parintelui rezident, caci are tot timpul din lume pentru o fina analiza, el nemuncind. Astfel, va dori sa vegheze cu vigilenta la cum rezidentul iroseste in accese de lux turbat generoasa pensie de 200 de lei.
Fireste ca nici macar venirea cu executorul nu e alegerea lui. Doar nu o asuma ceva pe lumea asta nerezidentul. E tot o consecinta a comportamentului ticalos al rezidentului. Nerezidentul e o victima prin definitie: in principal el e nelasat. Nelasat sa ce? Nelasat sa orice. El are face tot, ar hrani, ar schimba, ar imbraca, ar duce la engleza, in vacante etc copilul, doar ca ticalosul rezident nu-l lasa. Dar cu ce ar face al aceasta lista nesfarsita? vacante, cursuri, haine, mancare, carti etc. Cum cu ce? Cu cei 200 de lei pe luna pe care ii are ptr copil, deoarece pe langa victima consacrata, a2a calitate des intalnita la nerezident este ca el devine somer la data introducerii cererii de divort.
Nerezidentul devine in instanta patetic. Brusc descopera ca vocatia lui principala ar fi fost Hamlet, a carui celebra replica "to be, or not to be, this is the question" ar putea fi refrazata in "to go,or not to go..." Unde? va intrebati. Cum unde? Pe acelasi parcurs: S-a facut dimineata. Nerezidentul se trezeste intrebandu-se Ce am azi de facut? Aha da, o tura la dgaspc, un telefon la politie sa intreb daca a venit ticaloasa la declaratii, iar dupa-amiaza redactez o noua plangere. Ce viata plina! Cat succes si cate trairi profunde.O adevarata stare de catharsis.