ACCES PREMIUM

Instanța obligă angajatorul să plătească din urmă salariile angajatului concediat nelegal - asta include și plata dărilor fiscale

Când judecătorii dispun plata din urmă a unor salarii, în contextul unor concedieri nelegale, trebuie știut că pentru sumele respective este obligatorie și plata dărilor fiscale, dat fiind că vorbim tot de niște venituri de natură salarială, doar că plătite în urma unei hotărâri judecătorești. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Un angajator, obligat la plata despăgubirilor pentru epuizarea profesională a unui angajat. Chiar și în lipsa unei reglementări exprese a burnoutului, angajații își pot găsi dreptatea în instanță

Legislația actuală permite angajaților să solicite despăgubiri pentru burnout în instanță, chiar în absența unei reglementări specifice. Un exemplu în acest sens vine de la Tribunalul Cluj, care a acordat daune materiale și morale unei angajate diagnosticate cu sindrom de burnout, după ce a constatat că angajatorul și-a organizat defectuos activitatea, alocându-i un volum excesiv de muncă, echivalentul muncii mai multor angajați la un loc. Instanța a stabilit că societatea a încălcat obligațiile privind protecția sănătății angajaților, ignorând semnalele de deteriorare a stării de sănătate și exercitând presiune constantă, fără a oferi suport sau posibilitatea de delegare a sarcinilor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Despăgubirile în cazul faptelor de hărțuire la locul de muncă sunt stabilite de o instanță de judecată

Angajații victime ale hărțuirii la locul de muncă pot obține obligarea angajatorului la plata a unor daune compensatorii și morale, dar administrarea probatoriului și întinderea reparațiilor se pot stabili doar de către instanță. Spre deosebire de despăgubirile materiale însă, despăgubirile morale se stabilesc pe baza evaluării instanței de judecată și nu există niște criterii legale de determinare. Ca atare, ele pot fi oferite sau nu, sau pot fi oferite în cuantum mai mic decât se aștepta angajatul prejudiciat. Pentru angajatori, esențial este, în cazul producerii faptelor de hărțuire, să nu rămână pasivi în fața sesizărilor victimei și să ia măsurile cuvenite. În caz contrar, chiar angajatorii vor datora despăgubirile. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Interviu O relație de muncă s-a terminat înainte să înceapă. Cum gestionăm situațiile în care angajatorul nu mai vrea să-l primească la muncă pe cel recrutat și cât de legale sunt renunțările unilaterale la contracte

Înainte de debutul raportului de muncă, noul angajator îi spune candidatului recrutat, căruia deja i-a dat contractul să-l semneze, că nu-l mai poate primi la muncă - motive subiecte sau obiective, pentru angajat acest aspect e irelevant, el fiind prejudiciat de cele mai multe ori, cu atât mai mult când deja demisionase de la fostul loc de muncă. Am discutat cu un specialist în relații de muncă despre tipicitatea înțelegerii dintre părți aici și de ce e important ca angajatul să primească de la angajator un contract semnat de către acesta din urmă, dar și că astfel de situații, deși nu pot fi evitate cu totul, pot fi gestionate tot în beneficiul angajatului, într-un final. Vorbim aici nu doar despre o problemă de moralitate, uneori, ci și de legalitate. Citește articolul

ACCES PREMIUM

În ce situații trebuie angajatorul să-și despăgubească salariații și viceversa

În prezent, în Codul muncii există mai multe fapte pentru care angajatorul trebuie să achite salariatului despăgubiri, dar nici acesta din urmă nu este scutit de o asemenea obligație. Printre cazurile ce implică plata de despăgubiri se numără concedierea nelegală, nulitatea clauzelor contractuale, neplata salariului, nerespectarea confidențialității sau provocarea pagubelor. Citește articolul