UPDATE: Ce modificări de procedură fiscală au fost aduse în ultima perioadă: de la inspecțiile fiscale și până la amenzile plătite la jumătate

Înainte de toate, merită precizat că Legea nr. 295/2020 (care se aplică din 24 decembrie 2020, în cea mai mare parte) a fost inițiată în 2019 sub forma unui proiect de OUG și, ulterior, a ajuns în Parlament sub forma unui proiect de lege. 

1. Clasa de risc a fiecărui contribuabil nu va fi publică. Urma ca Fiscul să facă publică clasa de risc a fiecărui contribuabil, în baza analizei periodice de risc, însă acest lucru nu se va mai întâmpla (la nivel legislativ, măsura exista, însă nu ajunsese să fie și pusă în practică). Încadrarea fiecărui contribuabil rămâne o informație confidențială, disponibilă numai la cerere (adică fiecare contribuabil să poată cere în nume propriu informația). Conform deputaților, această schimbare evită punerea contribuabililor într-o situație în care și-ar pierde credibilitatea pe piață sau față de bănci, așa cum avocatnet.ro avertizase într-un articol din 2019.

2. Contestațiile fiscale ale contribuabililor vor fi soluționate, din iunie, la nivelul Ministerului Finanțelor, nu la nivelul ANAF. Ministerul va avea o structură specializată care va prelua această competență de la ANAF - o veste bună, de altfel, pentru toți contribuabilii care s-au confruntat cu situații lipsite de transparență și soluții subiective la contestațiile formulate contra actelor Fiscului. 

3. Deciziile pentru soluționarea contestațiilor fiscale pot fi reexaminate la cererea contribuabililor. Există patru situații când reexaminarea va putea fi cerută, potrivit noii legi. Se introduce, astfel, un mecanism nou în Cod, inspirat din cel al revizuirii, din procedura civilă. Procedura administrativă de reexaminare îl avantajează contribuabilul, care trebuia să-și caute dreptatea pe calea instanței, cu un consum de timp, bani și energie uneori nejustificat - pentru că avea dreptate, dar Fiscul susținea că nu are cum să i-o dea.

4. Modificări la inspecțiile fiscale. Noua lege a adus completări procedurii în privința perioadelor care intră în calculul duratei maxime, un nou caz de suspendare, se lămurește momentul de la care începe suspendarea inspecției în anumite situații, e reglementat expres dreptul de a fi informat al contribuabilului și alte aspecte enumerate în acest material. Între modificările aduse regăsim și pe aceea că suspendările nu se mai includ în durata maximă a inspecției, chestiune criticată de fiscaliști pentru că există riscul să ne întoarcem în „era” în care inspecțiile se puteau tărăgăna ani de zile.

5. Nu se mai pot emite decizii de impunere pentru contribuabilii suspectați de fraude fiscale. Inspectorii fiscali vor fi obligați să sesizeze direct parchetul, dacă au suspiciuni că un contribuabil a eludat plata unor taxe prin practici infracționale, fără a-i mai stabili acestuia și sume de plată. Măsura este aplaudată de specialiști pentru că vine să corecteze o anomalie din reglementarea actuală care permite obligarea contribuabilului la plată înainte ca situația sa financiară și penală să fie pe deplin lămurită. Cele două proceduri, penală și fiscală, se derulează în paralel și duc adesea la soluții contrare. Ca urmare, avem aici un nou caz de suspendare a inspecției fiscale.

6. Reverificarea unei perioade supuse inspecției fiscale și la cererea contribuabilului. Până acum, doar Fiscul avea posibilitatea să ceară reverificarea. Ca să poată obține asta, contribuabilul va trebui să demonstreze îndeplinirea a două condiții: apariția unor date suplimentare, după încheierea inspecției pentru perioada X, date care ar influența rezultatele perioadei X deja acoperite de inspecția fiscală inițială.

7. Noi motive de anulare a actelor fiscale. Patru noi cauze de nulitate a actelor fiscale au fost introduse în Codul de procedură fiscală cu scopul, în principal, de a acoperi zone gri, în care organele fiscale procedează uneori chiar în mod abuziv, din simplul motiv că, dacă dau dreptate contribuabilului care le contestă măsura, ar intra în discuții juridice prea complicate sau ar ajunge la soluții impractice. În fapt, ceea ce se încearcă e sancționarea organelor fiscale care nu respectă uneori obligațiile pe care le au conform legii fiscale și pentru care invocă adesea ideea că nu scrie nicăieri că e anulabil actul emis în condițiile criticate.

8. Se lămurește problema restituirii impozitului pentru dividendele distribuite în plus. După ce asociații/acționarii restituie dividendele plătite în plus prin repartizări opționale, în timpul anului, firmele vor putea cere organului fiscal, printr-o sesizare specială, restituirea sumelor plătite ca impozit pentru dividendele în plus. Practic, legea a acoperit o lipsă legislativă subliniată încă de când s-a legiferat posibilitatea de a împărți și trimestrial dividendele.

9. Modificări la penalitatea de nedeclarare. Și la acest capitol au fost aduse importante modificări, în avantajul contribuabilului: concret, parlamentarii au corectat aplicarea restrânsă a penalităților de nedeclarare din vechea formă a Codului de procedură fiscală și să au posibilitatea aplicării lor și în afara unei inspecții fiscale, precum și de către organele vamale. Dincolo de asta, s-a prevăzut ca reducerea de 75% să se aplice din oficiu și, dacă din raportul de inspecție lipsesc penalitățile, ele nu vor mai putea fi stabilite ulterior, cum se întâmpla până acum.

10. Cinci ani pentru a cere dobânzile sumelor de restituit de la stat. Parlamentarii au atașat un termen expres de prescripție de cinci ani dreptului la dobândă pentru sumele de restituit de la buget. Legea stabilește și de când se calculează acest termen de cinci ani. Depășirea acestuia îi dă dreptul organului fiscal să refuze acordarea dobânzilor.

11. Reprezentarea prin consultant fiscal sau expert contabil în relația cu ANAF, prin împuternicire. În Codul de procedură fiscală a apărut acum posibilitatea de fi reprezentat de un consultant fiscal sau de un expert contabil, însă doar cu împuternicire specială, în relația cu autoritățile fiscale. Inițial se dorea adăugarea doar a consultantului fiscal, dar apoi s-a adăugat și expertul contabil.

12. Finalitatea unui control antifraudă. Până acum, finalitatea controlului antifraudă nu era detaliată în Codul de procedură fiscală. Noua lege a schimbat acest lucru și a prevăzut expres că documentul cu care se încheie aceste controale va trebui comunicat contribuabilului și va fi considerat mijloc de probă în orice situație, contribuabilii controlați având dreptul să transmită un punct de vedere în cinci zile de când ajung în posesia procesului-verbal sau actului de control.

13. Verificarea situației fiscale personale poate dura cel mult 270 de zile, spre deosebire de durata maximă aplicabilă înainte, care era de 365 de zile. Astfel, Fiscul are mai puțin timp pentru verificarea situației fiscale personale.

14. Dacă o persoană moare în timpul inspecției fiscale, aceasta va continua cu succesorii. Însă regulile procedural-fiscale prevedeau, oricum, că datoriile fiscale ale persoanei decedate vor ajunge la moștenitorii care au acceptat succesiunea, deci modificarea vizează exclusiv procedura de derulare a inspecției fiscale, în situații de genul acesta. 

15. Firmele nu sunt obligate să colaboreze cu ANAF în perioadele de suspendare a verificărilor, mai nou. Conform specialiștilor, asta înseamnă că cei de la ANAF nu mai pot profita de perioadele de suspendare pentru a cere firmelor verificate informații și documente suplimentare - lucru des întâlnit în practică. Prin urmare, dacă verificările sunt suspendate, atunci nici firmele nu trebuie să aloce timp și resurse pentru a satisface cerințele inspectorilor.

16. Și amenzile fiscale pot fi plătite, la jumătate din minimul legal, în 15 zile. În cursul anului 2018, Legea 203/2018 a introdus termenul extins de 15 zile pentru plata a jumătate din minimul amenzii. Însă, totodată, s-a stabilit, pe de o parte, că prevederile din actele normative în care e trecut un termen mai mic de 15 zile se abrogă, iar, pe de altă parte, că plata în 15 zile se aplică și în cazul actelor normative care nu conțin deja o asemenea facilitate. Prin urmare, aceste dispoziții confuze au făcut ca facilitatea să fie incertă în cazul amenzilor fiscale, deoarece Codul de procedură fiscală prevedea plata la jumătate în 48 de ore. Confuzia a dispărut însă, odată cu legea de modificare a codului.

17. Contribuabilii pot să solicite Fiscului restituirea alocațiilor poprite ilegal, fără nicio condiție suplimentară. Legea fiscală a fost modificată pentru a oferi o soluție concretă și pentru situațiile practice când s-a ajuns la încălcarea interdicției de poprire a anumitor sume de bani - interdicție care, se pare, e frecvent încălcată în practică. Potrivit noilor prevederi, dacă o bancă, din eroare, a poprit sume ce nu puteau fi poprite, aceasta ori persoana ale cărei conturi au fost poprite poate să îi solicite Fiscului restituirea banilor.

18. A dispărut necesitatea de a avea un certificat de atestare fiscală la vânzarea de mașini. 

19. Mai multe modificări la eșalonarea clasică. Noua lege a adus schimbări în ceea ce privește constituirea de garanții este obligatorie pentru accesarea mecanismului eșalonării, au fost incluse noi obligații fiscale în datoriile ce vor trebui plătite, pentru menținerea eșalonării și nu numai.