M-am suit în tren azi dimineață la 9 şi m-am dus să-mi votez deputatul și senatorul. M-am oprit, după 140 de km, în prima localitate din județul Braşov şi-am votat pe o listă suplimentară. Citește articolul
Sunt cu Anca, ea doarme respirând liniștit lângă mine. E sâmbătă în mai, undeva la amiază. Nu știu cât e ceasul și nu sunt curioasă să verific: nici nu-mi pasă, nici nu contează. Am plecat de dimineață din București și iată-ne acum, două prietene, pe o plajă pustie, pe care nu o împărțim nici măcar cu pescăruși. Numai marea vine și se retrage, în jocul ei nesfârșit. Îi văd valurile abandonându-se la mal și-apoi plecând în tihnă și mă simt în siguranță. Încă mai cred că sunetul ăsta de apă care ni se dăruiește pur și simplu, și nouă, și nisipului, ar putea vindeca orice. Citește articolul
Nu mi-o mai aduc aminte pe mamaie, mama mi-a povestit că ne iubeam mult. Nu îi știu limpede nici chipul, nici mâinile, nici vocea. Nu îmi amintesc cum mergea, cum mă striga sau cum se simțeau îmbrățișările ei. Citește articolul
Prima oară când a plecat era marți. Îmi zisese că aș putea să merg cu ea la aeroport, i-am spus că e musai să ajung la birou (era). Seara o ajutasem la bagaje și o încurajasem în timp ce ordonam împreună lucrurile în valiza uriașă. O să te duci, o să îți fie mai bine, ce decizie bună ai luat. Prietena mea pleca din țară, să muncească la mii de kilometri depărtare de București. Citește articolul
În drumul spre București, se opriseră pe o plajă aproape pustie, pe care o vedeau prima dată. S-au așezat să privească cum se amestecă înserarea cu marea, înghițind ziua, ca s-o înlocuiască cu întuneric și vânt. Corpurile lor curgeau neîntrerupt unul în celălalt, prin braţele şi degetele împreunate. Din afară ar fi putut părea o clipă minunată. Într-un fel și era. Citește articolul
Ca să nu uit. Câteodată e ușor, alteori, greu. Câteodată e soare, alteori, ceață. Când zâmbești, când te smiorcăi, când ți-e bine, când te doare, când ți-e dor blând a bucurie, când ți-e dor-plumb care apasă dureros peste torace. Toate-s firești și, dacă se întâmplă, e pentru că toate-s ale tale să le trăiești. Citește articolul
An după an, ne mai transformăm câte un pic. Și nu pot să văd cât m-am schimbat decât uitându-mă la femeile astea: de la an la an, tot mai asumate, tot mai curajoase, tot mai minunate, atât de femei și totuși încă și-un pic copile. Citește articolul
Singurul lucru ieșit din comun în duminica aia a fost c-au mâncat, prima oară de când mănâncă împreună în sufragerie, așezați la masă, pe scaunele cumpărate cu o zi înainte. Până atunci, nu mâncaseră decât înfundați în canapea, de pe măsuța scundă de pe care își beau și cafeaua. În rest, au făcut lucruri aparent banale. Citește articolul
S-au trezit devreme și au lenevit în pat ore întregi în aerul uscat-fierbinte, firesc unei dimineți de iunie. Au umblat iar, ca-n atâtea alte duminici, dintre așternuturile răvășite, printre gânduri, frici, amintiri din trecuturi îndepărtate, în timp ce degetele fiecăruia hoinăreau și ele pe pielea celuilalt. Citește articolul
La prânz, pe o terasă, râde în soare, ocrotită de un braț care i se prelinge leneș pe spate. Împart ultima gură de cafea din ceașca lui și nu mai contează cât e de proastă. E a lor, e târzie și are gustul unui răsărit care i-a găsit îmbrățișați pe canapea. Citește articolul