ACCES PREMIUM

CJUE: O livrare a unui teren pe care se află doar fundații de construcții e o livrare a unui teren construibil. Astfel, operațiunea e supusă TVA

În luna noiembrie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a analizat dacă livrarea de terenuri pe care se află doar fundații de construcții, care au destinația de locuință, reprezintă o livrare de „teren construibil”, operațiune supusă TVA, sau o livrare a unei „părți de construcții noi”, operațiune ce poate fi scutită de TVA. În esență, s-a stabilit că o operațiune de livrare a unui teren pe care se află, la data acestei livrări, exclusiv fundații de construcții cu destinația de locuință constituie o livrare a unui „teren construibil”. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Penalitățile de întârziere din Codul de procedură fiscală pot fi aplicate concomitent cu dobânzile de întârziere din Codul vamal al UE

Autoritățile fiscale din România pot să aplice penalitățile de întârziere din Codul național de procedură fiscală concomitent cu dobânzile de întârziere din Codul vamal european, a stabilit recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Înființarea unei firme pentru a menține regimul de scutire de TVA este o practică abuzivă

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de la începutul lunii octombrie, în cauza UP CAFFE d.o.o (C-171/23), aduce clarificări cu privire la aplicarea principiului interzicerii abuzului de drept în materie de TVA. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Deducerea TVA nu poate fi refuzată unei firme străine din cauza lipsei unei evidențe contabile separate pentru activitățile din România

Decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), de la începutul lunii octombrie, în cauza Voestalpine Giesserei Linz GmbH (C 475/23), aduce clarificări esențiale privind dreptul de deducere a TVA, concluzionând că acesta nu poate fi limitat atâta timp cât sunt îndeplinite condițiile de fond prevăzute de legislație. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Directiva privind munca prin agent temporar se aplică și în cazul în care angajatorul care pune la dispoziția utilizatorilor angajați nu este autorizat să desfășoare atare activități

Chiar și în lipsa autorizării ca agent de muncă temporară, normele privind munca prin agent se aplică ori de câte ori un angajator pune la dispoziție lucrători unei întreprinderi utilizatoare pentru a lucra temporar sub supravegherea și conducerea acesteia din urmă. Totodată, un lucrător temporar pus la dispoziția unei întreprinderi utilizatoare trebuie, pe durata misiunii sale în cadrul acesteia, să primească un salariu cel puțin egal cu cel pe care l‑ar fi primit dacă ar fi fost recrutat direct de această întreprindere. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Plafonarea prețurilor trebuie să fie de natură să asigure realizarea obiectivului urmărit și să nu depășească ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv

În septembrie 2024, Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”) s-a pronunțat în cauza C-557/23 („Cauza SPAR”) cu privire la compatibilitatea măsurii maghiare de reglementare a prețurilor unor produse agricole de bază și vânzarea unor cantități prestabilite a acestora cu dreptul Uniunii Europene. Concluziile CJUE ar trebui să fie de interes imediat pentru autoritățile române, în special în lumina informațiilor din spațiul public privind posibila plafonare a adaosului comercial pentru toate produsele procesate în România. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Decizie CJUE:

În cazul unui credit rambursat anticipat, clientul poate recupera o parte din comisionul de acordare, dacă banca nu-l informează că valoarea acestuia nu depinde de durata contractului

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că un consumator din Polonia are dreptul la o rambursare parțială a comisionului pentru acordarea unui credit ipotecar, după ce acesta a rambursat anticipat creditul. Curtea a hotărât că, în lipsa unei informări clare din partea băncii cu privire la dependența comisionului de durata contractului, se consideră că acesta este dependent de durată și, prin urmare, poate fi rambursat parțial. Curtea a subliniat că legea UE nu impune o metodologie specifică pentru calcularea sumei rambursabile, deci această sarcină revine instanțelor naționale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Etichetarea produselor alimentare

În lipsa adoptării unei denumiri legale, nu se poate interzice utilizarea unor termeni asociați în mod tradițional cu produsele de origine animală pentru a desemna un produs vegetal, conform CJUE

Printr-o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) se stabilește că statele membre nu pot interzice în mod general și abstract utilizarea denumirilor din industria cărnii, mezelurilor și a peștelui pentru a descrie, comercializa sau promova alimentele pe bază de proteine vegetale, chiar dacă acestea înlocuiesc în totalitate proteinele de origine animală. Cu toate acestea, statele membre pot sancționa utilizarea unor astfel de denumiri dacă, în practică, acestea induc în eroare consumatorul, iar producătorii trebuie să furnizeze informații clare cu privire la înlocuirea ingredientelor. CJUE a concluzionat că armonizarea expresă a legislației UE privind etichetarea alimentelor acoperă și situația în care compoziția alimentelor se schimbă complet. Aceasta înseamnă că statele membre nu pot adopta măsuri naționale care să reglementeze sau să interzică utilizarea unor astfel de denumiri, în afara cadrului stabilit de legislația UE. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Încălcarea GDPR nu este suficientă în sine pentru a vorbi de un prejudiciu și a da dreptul la despăgubiri. Scuzele pot constitui o reparație însă

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat recent într-o cauză care tratează dreptul la despăgubiri pentru încălcarea dreptului la protecția datelor, stabilind că simpla încălcare a GDPR nu este suficientă, ci trebuie demonstrat un prejudiciu concret. De asemenea, prezentarea de scuze poate fi o formă de despăgubire, dar numai dacă aceasta este suficientă pentru a compensa integral prejudiciul moral suferit. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Refuzul României de a recunoaște schimbarea prenumelui și a genului legal dobândită într-un alt stat membru este contrar drepturilor cetățenilor UE

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a pronunțat vineri o hotărâre importantă care clarifică drepturile cetățenilor UE în ceea ce privește recunoașterea schimbării prenumelui și a genului. Decizia a fost luată în urma unei cereri de decizie preliminară formulate din România, în cazul unui cetățean român care a obținut legal schimbarea identității sale de gen în Regatul Unit, dar care în România a fost pus să urmeze, de la capăt, o procedură internă în același scop. Vineri, Curtea a constatat că recunoașterea trebuia să aibă loc fără parcurgerea unei noi proceduri, care, teoretic, putea să conducă chiar la un refuz. Citește articolul