ACCES GRATUIT
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a hotărât, recent, că o clauză ce se aplică într-un contract încheiat între un consumator și un profesionist, în temeiul legii (vorbim de acele situații în care părțile nu stabilesc o anumită chestiune contractuală - deși ar fi putut - și, de aceea, legea completează contractul, pentru a nu fi incomplet), nu poate fi considerată abuzivă și, astfel, nu poate fi cenzurată de o instanță pe acest temei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
România trebuie să implementeze o directivă europeană ce va introduce sancțiuni de până la 4% din cifra de afaceri pentru anumite încălcări ale legislației consumatorului și să aplice legislația aferentă până în 2022. Aceste amenzi se vor aplica, obligatoriu, doar pentru acele încălcări ale dreptului consumatorului care afectează cel puțin trei state membre ale Uniunii Europene (UE), deci vorbim de încălcări pe scară largă de tipul celor făcute de bănci (de pildă, folosirea de clauze abuzive în contracte de credit) sau de companii auto (de exemplu, manipularea motoarelor pentru a arăta, în timpul testărilor, că emit mai puține emisii decât emit ele în realitate).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Consumatorii care încheie contracte online (de exemplu, comandă un bun de pe internet sau încheie un contract cu un furnizor de utilități astfel) au, ca regulă, dreptul să se retragă din acel contract, într-un anumit interval de timp. Mai jos, voi prezenta condițiile generale de retragere din astfel de contracte, referindu-mă și la situațiile în care acest drept nu este aplicabil.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Consumatorii care încheie contracte la distanță (de exemplu, pe internet) cu profesioniștii (în special contracte de împrumut, dar nu numai) au dreptul să primească o serie de informații specifice, pentru a hotărî în cunoștință de cauză dacă doresc să își asume obligațiile pe care le implică încheierea de asemenea contracte. Acest lucru este cu atât mai relevant cu cât, recent, Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât că un contract de servicii financiare încheiat la distanță, fără semnătură, este titlu executoriu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele sunt obligate să se supună controalelor și investigațiilor făcute pentru strângere de informații de către încă o autoritate, pe lângă cele cu care erau deja cunoscute (cum ar fi Consiliul Concurenței sau Autoritatea română pentru protecția datelor, de exemplu). E vorba de Autoritatea pentru digitalizarea României, care poate investiga o firmă, putând verifica orice document sau solicita orice informație legată de respectarea dreptului protecției consumatorului, atunci când o posibilă încălcare cu interes pentru Uniunea Europeană (UE) ar fi avut loc.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
O decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a clarificat faptul că și contractele de servicii financiare încheiate online (discutăm aici inclusiv de contracte de credit cu instituțiile financiare nebancare - IFN) sunt titluri executorii, chiar dacă datornicul nu le-a semnat. În astfel de situații, devine foarte clar că poți ajunge foarte ușor să datorezi bani unui IFN, în urma unor simple acțiuni online. De aceea, e important pentru consumatorii vizați să știe ce drepturi de informare au.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Consumatorii care încheie contracte cu profesioniștii beneficiază de protecții suplimentare în această privință, prin care sunt protejați de efectele unor clauze care ar putea să nu fie suficient de transparente și clare și care i-ar putea prejudicia. Astfel de clauze sunt considerate abuzive și ele nu vor mai produce efecte față de consumator. Însă este important pentru români să știe că unul din aspectele primordiale ale acestui domeniu este că protecția nu se extinde și cu privire la cuantumul prețului. Cu alte cuvinte, românii nu pot obține protecție doar pentru că ei consideră că prețul este prea mare.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Clar, inteligibil și fără echivoc. Acestea sunt cerințele esențiale pe care limbajul unui contract încheiat între un consumator și un profesionist trebuie să le îndeplinească. Adică orice consumator care încheie un asemenea contract trebuie să înțeleagă (și să i se explice) care sunt efectele obligațiilor pe care le-ar avea în baza acelui acord. Clauzele contractuale care nu îndeplinesc această condiție vor fi, cel mai probabil, considerate abuzive și, astfel, nu vor produce efecte. În condițiile în care Comisia Europeană a emis o comunicare privitoare la ultimele evoluții în acest domeniu, este important de văzut care sunt elementele „limbajului clar și inteligibil” pe care trebuie să îl aibă un contract încheiat de un consumator cu un profesionist.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Românii care au încheiat contracte în care au fost constatate clauze abuzive au o serie de remedii la dispoziție prin care să obțină ștergerea efectelor negative ale acelor clauze. Primul și cel mai important este faptul că ele nu vor mai produce efecte (contractul, dacă este posibil, se va desfășura în continuare, fără acele clauze). Pe lângă aceste efect, mai există o serie de consecințe de care persoanele care au fost afectate acele prevederi contractuale pot beneficia: de exemplu, restituirea plăților făcute în baza lor. Aceste aspecte - printre altele - au fost abordate recent într-o comunicare a Comisiei Europene referitoare la interpretarea și aplicarea legislației privind clauzele abuzive.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Răspunzând la o întrebare preliminară adresată acesteia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat asupra obligațiilor comercianților care vând produse sau servicii online de a pune la dispoziția clienților lor mijloace de comunicare, astfel încât cei din urmă să poată lua legătura cu primii. În esență, problema s-a pus în condițiile în care un astfel de comerciant nu pusese la dispoziție un telefon direct, ci doar o opțiune de „call-back” (care implica faptul că acel comerciant va contacta el consumatorul, după ce acesta va face o serie de pași). CJUE a spus că nu contează mijlocul de comunicare pus la dispoziție de comerciant, ci doar dacă acesta satisface criteriile de posibilitate de contact direct și de eficiență. Accentul s-a pus pe posibilitatea efectivă de informare și nu pe formă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
