În această perioadă, multe firme pot să se afle în dificultăți serioase de a-și executa obligațiile contractuale pe care le au (de exemplu, livrarea unui bun sau prestarea unui serviciu). Pentru ele există o serie de mecanisme ce ar putea fi invocate pentru a le ajuta să explice neexecutarea sau să obțină o ajustare care să facă situația mai tolerabilă. Voi prezenta, mai jos, cele mai importante trei mecanisme în acest sens, pornind de la cel mai accesibil și terminând cu cel mai greu de justificat. Citește articolul
Multe firme se pot confrunta cu dificultăți în perioada aceasta generată de criza coronavirus, ceea ce ar putea avea efecte și asupra posibilității lor de a-și executa contractele. Unele ar putea să invoce forța majoră, pentru a scăpa de consecințele negative ale unei neexecutări. Din păcate, forța majoră nu acoperă toate situațiile de dificultate, ceea ce înseamnă că multe firme nu ar putea recurge la o astfel de justificare. Din fericire, pentru ele, mai există o instituție legală ce le-ar putea ajuta - e vorba de mecanismul impreviziunii sau „hardship”, cum mai este cunoscută instituția. Citește articolul
Ca urmare a decretării stării de urgență pentru 30 de zile, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) este obligat să își desfășoare activitatea exclusiv prin mijloace electronice (e-mail sau portalul de servicii online al Registrului Comerțului). Acest lucru vine, oricum, în contextul în care activitatea ONRC era, deja, restrânsă. Citește articolul
Începând de luni, în România este decretată stare de urgență timp de 30 de zile, iar o parte dintre măsurile anunțate de șeful statului vizează în mod special angajatorii și salariații lor. Dacă unele măsuri sunt concrete, altele rămân la latitudinea Guvernului pentru eventuala implementare graduală, în funcție de cum evoluează numărul îmbolnăvirilor cu coronavirus. Citește articolul
Având în vedere impactul și răspândirea coronavirus, multe firme ar putea fi puse în situația de a nu-și mai putea executa, în mod obiectiv, obligațiile contractuale pe care le au față de partenerii lor comerciali. În aceste cazuri, astfel de companii ar putea invoca forța majoră pentru a scăpa de efectele ce ar fi putut avea loc, în mod normal, din cauza neexecutării obligațiilor. Însă simpla invocare nu garantează faptul că, într-o situație concretă, o instanță ar accepta o asemenea justificare. De aceea, o soluție pentru companiile vizate este să obțină certificate de forță majoră, ce ar facilita dovedirea existenței unei asemenea situații. Citește articolul
Șomajul tehnic reprezintă, mai precis, întreruperea temporară a activității unei companii din motive economice, tehnologice, structurale sau altele asemănătoare. În acest caz, contractele de muncă ale salariaților sunt suspendate la inițiativa angajatorului, care însă e obligat să le plătească acestora o indemnizație lunară. Citește articolul
Programul de lucru al salariaților poate fi flexibilizat de către angajatori, în contextul răspândirii coronavirusului în România, din moment ce legislația o permite. O asemenea schimbare poate interveni atât dacă vrea firma, cât și dacă vrea salariatul, dar ambele părți trebuie să fie de acord. Citește articolul
Firmele care nu mai pot să își execute obligațiile comerciale (de exemplu, livrarea unor bunuri), din cauza efectelor coronavirusului (inclusiv măsuri luate de autorități ce obstrucționează executarea acelor obligații), ar putea să justifice acest lucru prin referire la forța majoră. Citește articolul
Deoarece răspândirea coronavirusului începe să capete amploare în România, angajatorii pot lua în calcul, ca măsură de protecție a propriilor salariați, trecerea temporară pe munca de acasă. Conform specialiștilor Radu și Asociații, această modificare temporară a locului muncii poate fi făcută de firme fără a încheia acte adiționale la contractele individuale de muncă (CIM). Citește articolul
O serie de autorități publice au început să-și suspende programul cu publicul la ghișee, în contextul răspândirii coronavirusului. Din acest motiv, companiile și persoanele fizice ar trebui să știe că au căi alternative pentru a lua legătura cu reprezentanții instituțiilor de stat sau pentru a transmite și primi documente. De principiu, vorbim de diverse aplicații și portaluri online, dar și de folosirea serviciilor poștale sau de asistența telefonică. Citește articolul