ACCES PREMIUM
Oferirea de consultanță juridică, darea de dată certă înscrisurilor, medierea conflictelor ori legalizarea hotărârilor judecătorești sunt atribuții pe care unii avocați le-au văzut arogate în mod nelegal de către anumiți executori judecătorești. Organele profesiei de avocat au oferit însă recent o lămurire cu privire la această problemă și au explicat că unele activități nu sunt specifice doar avocaturii și au oferit recomandări pentru cazurile în care chiar există o depășire a competențelor de către executori.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Am văzut cu toții filmele americane în care avocatul este portretizat că o mașină de război care câștigă procese după procese călcând peste cadavrele adversarilor și care nu își lasă garda jos niciodată, pentru că lumea, nu-i așa, e rea și vrea să te păcălească întotdeauna cu ceva. Am urmărit cu sufletul la gură schimburile de replici tăioase și extrem de eficiente prin care avocatul-erou principal își zdrobește oponentul și îi câștigă clientului averi de bani, custodia copilului, pensie alimentară sau firma pe cale să o piardă. Acest avocat nu pierde și nu iartă, din încleștare nu pot ieși decât învingători și victime, calea de mijloc nu există. Între timp, până și la noi glumele cu avocați au devenit o realitate cotidiană.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul deontologic al avocatului
Avocații sunt obligați să respecte secretul profesional, potrivit legislației specifice. Asta înseamnă, în principal, că ei nu pot să spună altora, nici chiar autorităților, ce informații au de la clienții lor (există totuși și unele excepții). Mai nou, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a adoptat și un cod deontologic pentru avocați, iar actul cuprinde o listă destul de explicită cu chestiunile acoperite de secretul dintre avocat și clientul său.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Libertatea de exprimare și respectarea reputației și imaginii unei persoane sunt două chestiuni ce trebuie să stea cât de cât într-un echilibru. Atunci când acest lucru nu se mai întâmplă, cel care abuzează de libertatea sa se poate trezi chemat în justiție să răspundă pentru cuvintele sale și pentru urmările acestor cuvinte. Este și cazul unui avocat și al clientului său, care îi datorează acum unui magistrat nici mai mult, nici mai puțin de 50.000 de lei pentru cuvintele pe care i le-au adresat și pentru consecințele lor.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Printre condițiile ce trebuie îndeplinite de cei care aspiră să se înscrie în profesia de avocat se numără și cea referitoare la lipsa unor condamnări penale pentru fapte intenționate. Numai că, așa cum e redactat textul de lege respectiv, nu se știe exact pentru care fapte penale se poate refuza intrarea în profesie, ci doar că ele aduc un prejudiciu prestigiului profesional.Curtea Constituțională a României (CCR) a catalogat cerința ca neconstituțională și a indicat faptul că legiuitorul trebuie să stabilească foarte clar care sunt situațiile care-l împiedică pe cel interesat să fie avocat și care nu. Porțiunea de text declarată neconstituțională dispare duminică din lege, însă iată ce a precizări vin de la Institutul Național pentru Pregătirea și Perfecționarea Avocaților în legătură cu efectele deciziei CCR:
Citește articolul
ACCES GRATUIT
În Forumul AvocatNet.ro se ridică numeroase întrebări referitoare la raportul client-avocat. Spre exemplu, unii se întreabă în ce măsură poate un avocat să ia decizii fără să ne întrebe înainte ori ce se va întâmpla dacă renunțăm la serviciile sale și nu-i mai plătim nimic. În foarte multe situații, problemele se leagă cumva de lipsa unui contract de asistență juridică (CAJ) și de faptul că se întâmplă adesea să nu primim o hârtie care să dovedească raportul nostru cu avocatul respectiv. În cele ce urmează vă oferim câteva răspunsuri la întrebările pe care clienții și le pun cel mai des.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Actele întocmite de avocați trebuie păstrate nu doar în evidențele profesionale proprii, ci trebuie menționate și într-un registru special înființat, potrivit unor modificări recente la Legea avocaților. Avocații sunt obligați să facă aceste înregistrări în cel mult trei zile de la întocmirea actelor, pentru a se asigura că ele sunt opozabile altor persoane. În acest context, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a decis recent să înființeze un registru special pentru aceste mențiuni, precum și un altul destinat evidenței patrimoniului profesional al avocaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Orice activitate specifică profesiei de avocat și exercitată de o persoană care nu este înscrisă într-un barou din cadrul Uniunii Naționale a Barourilor din România (UNBR) va fi considerată infracțiune, potrivit unor prevederi publicate recent. Deși avocatura clandestină sau ilegală este și în prezent sancționată prin actele normative, noile prevederi țintesc tocmai înspre tragerea la răspundere a celor care practică avocatura în alte forme decât cele legale și impuse de lege, indiferent despre ce activități specifice vorbim.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Avocatul care nu-și îndeplinește obligațiile în raportul cu clientul său poate fi sancționat de către consiliul baroului din care face parte, potrivit actelor normative care reglementează profesia de avocat. Practic, ceea ce trebuie să facem este să ne adresăm cu o plângere organului competent, iar oricare ar fi decizia acestuia cu privire la cercetarea disciplinară a avocatului, trebuie să primim un răspuns într-un termen foarte scurt. În plus, faptul că avocatul este sancționat disciplinar nu înseamnă că acesta nu poate fi tras la răspundere și civil, penal ori administrativ.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Autorităţile au dreptul de a intercepta conversaţiile telefonice dintre un avocat şi clientul său şi le pot folosi în cadrul urmăririi în justiţie a avocatului, dar nu şi a clientului, a decis recent Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Teodora Motatu 
Eduard Popescu