Pe perioada stării de alertă, așa cum s-a stabilit acum aproape doi ani, furnizorii de utilități nu puteau debranșa clienții, chiar dacă aceștia nu-și plăteau facturile. Pentru că s-a decis ca starea de alertă să nu se mai prelungească dincolo de 8 martie, ea s-a încheiat oficial azi-noapte. Astfel, odată cu ridicarea stării de alertă, interdicția de debranșare de la apă, canalizare și salubritate a dispărut. În cazul datornicilor la curent și gaze, debranșarea de la aceste utilități este posibilă din noiembrie 2021. Citește articolul
Începând cu data de 9 martie 2022, companiile din România pot să-și desfășoare activitatea exact la fel ca înainte de începerea pandemiei de coronavirus. Terminarea stării de alertă înseamnă automat ridicarea tuturor restricțiilor ce se aplicau afacerilor până acum (referitoare, în esență, la capacitate, program de lucru și acces). Citește articolul
Pentru că 8 martie a fost ultima zi de stare de alertă, de azi nu mai putem vorbi de măsuri restrictive care să impună trecerea la șomaj tehnic decontat de stat. Ideal, firmele ar fi trebuit să comunice încetarea suspendării contractelor de muncă încă din 8 martie și să cheme azi la muncă angajații. Orice comunicare ulterioară e permisă, desigur, dar firmele trebuie să fie atente că vor suporta indemnizația de șomaj tehnic pentru ziua respectivă din propriul buzunar, nu cu bani de la stat. Citește articolul
Solicitarea intrării în procedura insolvenței a fost opțională în timpul stării de alertă. Astfel, odată cu terminarea acesteia, din 9 martie 2022 curge din nou termenul legal în care cei ce se află în stare de insolvență trebuie să ceară tribunalului intrarea în procedura specială. Citește articolul
Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul
Ca urmare a anunțului recent făcut de Klaus Iohannis, președintele României, și confirmat apoi de Guvern, starea de alertă instituită cu scopul de a limita răspândirea epidemiei de coronavirus se termină în această noapte, iar astfel se va renunța la o serie de restricții instituite pe baza acesteia. Așadar, începând de mâine se va renunța, printre altele, la obligativitatea purtării măștii, dar iată și alte efecte, pentru persoanele fizice, la ridicarea stării de alertă. Citește articolul
Starea de alertă ar urma să se încheie în curând, potrivit unor declarații date în urmă cu câteva momente de președintele statului, în conferință de presă. România a intrat pe 16 martie 2020 în stare de urgență, pe fondul declanșării pandemiei de COVID-19, iar după două luni s-a făcut tranziția la starea de alertă, care a continuat până în prezent. Efectele ridicării stării de alertă sunt multiple, atât pentru persoane fizice, cât și pentru persoanele juridice, fiind o mulțime de măsuri și restricții care fuseseră dispuse temporar, doar pe perioada cât această stare era aplicabilă pe teritoriul României. Citește articolul
Opțiunea telemuncii pe termen lung, adică dincolo de momentul actual, când este impusă de autorități, nu e doar o chestiune de alegere a unui mod de lucru: angajatul X sau Y vrea să lucreze și/numai de acasă, formalizarea alegerii la nivel contractual și continuarea ca până acum, adică așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. În fapt, firmele ar trebui să se concentreze acum pe construirea unei politici privind telemunca, dacă nu au făcut-o deja, dar și pe adaptarea tuturor celorlalte aspecte care, așa cum sunt prevăzute acum la nivel intern, nu se pot aplica întocmai și situațiilor de telemuncă. Citește articolul
Formular de localizare a pasagerului, sau, pe scurt, formularul PLF, trebuie completat, începând din decembrie 2021, de către toate persoanele care intră în țară. Documentul se poate completa, mai nou, în cel mult patru zile, amenzile pentru neîndeplinirea acestei obligații fiind cuprinse între 500 și 3.000 de lei. Citește articolul
Amenzile primite în legătură cu documentul obligatoriu la trecerea graniței, respectiv formularul de localizare a pasagerului (PLF), sunt cuprinse, mai nou, între 500 și 3.000 de lei și intră în categoria sancțiunilor contravenționale. Astfel, ele pot fi plătite la jumătate din minimul amenzii stabilite de lege, dar și contestate în termen de cel mult 15 zile. În plus, ca o excepție de la regulă, în cazul unei amenzi primite pentru necompletarea formularului PLF, contestarea ei se face în județul în care are sediul direcția de sănătate publică care a emis procesul-verbal, de cele mai multe ori, acesta fiind cel în care are domiciliul persoana sancționată. Citește articolul