Având în vedere că detașarea în România sau în cadrul Uniunii Europene (UE) ar putea fi văzută ca ceva normal și firesc (în UE fiind vorba, în esență, de crearea unei piețe interne față de care nu trebuie să existe discriminare, în raport cu piața națională a unui stat UE), refuzul angajatului de a fi detașat în cadrul acestora ar trebuie să poată să se desfășoare în aceleași condiții. Însă care ar fi regimul detașării în afara UE, prin raportare la refuzul angajatului de a accepta această măsură? Citește articolul
Detașarea în cadrul Uniunii Europene are o serie de elemente diferite față de detașarea obișnuită. Cel mai important ar fi faptul că legislația aplicabilă acestui tip de detașare se referă exclusiv la detașarea în scopul prestării de servicii. Ce implică acest lucru? Care sunt celelalte diferențe și asemănări cu detașarea obișnuită, pe teritoriul țării? Citește articolul
Detașarea implică schimbarea angajatorului pe o perioadă anume. De asemenea, din cauza necesității de a garanta efectiv drepturile mai favorabile ale angajatului (fiind vorba de drepturile pe care le-ar avea la un angajator sau celălalt), este clar că o serie de date personale vor fi transferate de la un angajator la celălalt. Iar aici apare întrebarea „ce date pot fi transferate și de ce criterii trebuie să se țină cont?”. Citește articolul
Într-un articol trecut, am arătat că, deși felul muncii nu poate fi modificat, există, totuși, câteva excepții cu privire la această interdicție. Practic, deși angajatul și-a dat consimțământul să presteze un anumit fel de muncă, angajatorul ar putea în anumite situații predeterminate să îi modifice felul muncii. Poate o astfel de modificare să ducă și la o schimbare de salariu? Citește articolul
În mod normal, salariatul detașat nu poate reveni la angajatorul de la care a fost detașat decât la expirarea perioadei legale de detașare (care, din inițiativa exclusiv unilaterală a angajatorului, poate fi de maximum un an). Totuși, există anumite cazuri când angajatul ar putea reveni mai repede de la angajatorul la care a fost detașat. Citește articolul
Codul muncii prevede că detașarea reprezintă, mai precis, schimbarea locului muncii. Astfel, unui angajat îi poate fi cerută schimbarea locului unde își desfășoară activitatea, din Cluj-Napoca în București, de exemplu. Totuși, i se poate cere să muncească ceva diferit, adică să îi fie schimbat felul muncii? Citește articolul
În mod normal, elemente esențiale ale contractului de muncă nu ar putea fi modificate. Astfel de elemente se referă, printre altele, la locul muncii. Totuși, există anumite cazuri de excepție când Codul muncii permite angajatorului să modifice, pe o perioadă determinată, locul muncii - prin detașare sau delegare. Iar dacă salariatul refuză, nejustificat, aceste măsuri, ar putea comite o abatere disciplinară. Citește articolul
Detașarea poate implica schimbări radicale pentru angajat. Angajatul poate ajunge să fie detașat la un alt angajator, în alt oraș. Este normal, în acest context, ca oricine vizat de o asemenea decizie să își cunoască drepturile și să știe dacă (și când) se poate opune detașării. Citește articolul
Având în vedere că detașarea poate implica schimbarea locului de muncă dintr-un oraș în altul sau, în unele cazuri, chiar într-un alt stat, primul lucru la care se gândește orice angajat care ar putea fi detașat este durata legală a acestei perioade. Citește articolul
Uneori, unui angajat i se poate cere să lucreze pentru un alt angajator și chiar să lucreze diferit de cum e prevăzut în contractul de muncă. O astfel de modificare se numește detașare și implică folosirea angajaților de către un alt angajator, în scopul unor lucrări. Citește articolul