ACCES PREMIUM
Concediul de odihnă suplimentar față de minimul anual legal este un beneficiu preferat de angajați. Aceste zile pot fi negociate individual sau pot fi rezultatul negocierilor colective. În contextul egalității de remunerare între bărbați și femei, se pune întrebarea dacă aceste zile suplimentare pot crea o diferență inechitabilă între angajați. Este important ca acordarea lor să se facă în mod obiectiv, având criterii clare și nu pe baza unor preferințe personale.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariații au dreptul la concediu de odihnă, liber pentru sărbătorile legale, precum și la alte zile libere suplimentare, plătite sau nu, cuprinse în Codul muncii sau alte acte normative. Ne referim, de pildă, la liberele pentru donarea de sânge, pentru evenimentele familiale deosebite, pentru fertilizarea in vitro sau pentru îngrijirea sănătății copilului. Încuviințarea acestor zile libere este, aproape întotdeauna, legată de un context anume și pentru care angajatorul va cere cu siguranță un document doveditor. Ca atare, acordarea lor altcândva, de pildă, pentru a crea „puntea” cu o altă zi liberă, ar putea fi ușor refuzată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La acest moment, legea fiscală prevede destul de multe beneficii, însemnând tratamente fiscale mai avantajoase, pentru diverse beneficii extrasalariale acordate angajaților din România, în sistemul privat. De la hrană, la vacanțe, sume destinate copiilor sau creșterii acestora, abonamente de sănătate ori contribuții la fondurile private de pensii, angajatorul român e încurajat din toate părțile, an de an, cu fiecare beneficiu care se adaugă listei deja existente, să le ofere cât mai mult angajaților săi. Desigur, în afară de voință trebuie să existe și bani. Dar dacă cei care se ocupă de aceste politici de beneficii l-ar întreba pe fiecare angajat în parte ce-și dorește cu adevărat sau dacă ar consulta statistici privind preferințele declarate ale angajaților, ar putea găsi că există cel puțin două beneficii care nu-i costă nimic.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Cel mai folosit beneficiu de până acum, respectiv tichetele de masă, a fost detronat, potrivit unui studiu recent, de zilele de concediu de odihnă acordate în plus. Fie că cele acordate peste numărul minim prevăzut de Codul muncii se dau tuturor angajaților sau doar celor care au o anumită vechime în muncă, ele trebuie să se regăsească în documentele de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorul decide că e cazul să le acorde angajaților săi mai multe zile de concediu de odihnă decât le acorda până acum (20 de zile anual). Și intenționează ca, de anul următor, toți angajații, actuali și viitori, să primească mai multe - să zicem, 25. Dacă pentru viitorii angajați nu e o problemă la care să se gândească momentan - fiecare contract se va încheia la momentul său, iar în fiecare dintre acestea va preciza cele 25 de zile, așa cum indică legea - , în cazul contractelor în derulare angajatorul nu știe cum să procedeze: e cazul să modifice, pe rând, prin acte adiționale, toate contractele de muncă sau e suficientă prevederea zilelor într-un contract colectiv sau chiar în regulamentul intern? Răspunsul îl găsim în Codul muncii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Sunt unele firme care între Crăciun și Revelion nu au suficientă activitate sau nu primesc comenzi - ori le primesc în număr foarte mic - încât să poată susține cheltuielile de menținere a firmei deschise. În situația în care activitatea se întrerupe parțial sau total în această perioadă, angajatorii au mai multe soluții la îndemână pentru a nu-și mai chema salariații la muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Codul muncii prevede că numărul minim de zile de concediu de odihnă anual este de 20 de zile lucrătoare, însă marea majoritate a angajatorilor din sectorul privat acordă 21 de zile. Într-o încercare de a face competiție sectorului public există unele companii în care numărul de zile de odihnă este mai mare decât 20 sau 21, în funcție de vechimea salariatului în firmă sau în muncă. Pentru a nu crea disensiuni sau discriminări între salariați, aceste zile suplimentare de concediu de odihnă trebuie acordate în funcție de o serie de criterii obiective pe care toți salariații să le cunoască.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Angajații care lucrează la stat pot fi obligați să revină la muncă în cazul în care se află în concediu, pe perioada stării de urgență, potrivit decretului de prelungire a stării de urgență. Mai mult, angajatorul poate decide să-i trimită în concediu pe cei care lucrează în instituțiile statului, chiar dacă ei nu doresc acest lucru.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele în care lucrează salariate ce sunt nevoite să apeleze la fertilizarea in vitro pentru a concepe un copil trebuie să le acorde acestora, începând de anul trecut, un concediu de odihnă suplimentar, în care să se ocupe exclusiv de procedura medicală pe care o urmează.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Bine de știut la început de an
Orice salariat - fie că lucrează la stat, fie că lucrează la privat - are dreptul la un concediu de odihnă anual, de 20 de zile lucrătoare. Acest concediu se acordă separat de zilele de sărbătoare legală, de zilele de repaus săptămânal și chiar de zilele libere luate pentru evenimente familiale deosebite. De asemenea, de anul trecut, a apărut și o schimbare specifică pentru femeile care, pentru a concepe un copil, apelează la fertilizare in-vitro.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Lucia Tozaru 
Dan Năstase 
Andreea Tutulan 
Dragos Niculescu 
Alexandros Bakos