ACCES PREMIUM
Așa cum prevede OUG 19/2020, ce conține regulile recensământului populației și locuințelor, ziua liberă pentru autorecenzare va putea fi cerută angajatorilor de către salariați pe baza dovezii autorecenzării online. Această zi liberă se va acorda doar pe baza unei cereri scrise și doar dacă angajatorul și salariatul cad de acord asupra zilei efective. Mai mult, Institutul Național de Statistică (INS) a explicat că dovada autorecenzării nu se acordă pe loc, ci poate dura până la șapte zile până când aceasta să fie emisă, precum și modalitatea în care angajatorul va putea verifica dacă salariatul care cere această zi liberă plătită s-a autorecenzat sau nu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Chiar dacă are ocazia de a renunța la un salariat fără prea mari bătăi de cap în perioada de probă, dacă angajatul se află într-un concediu medical, angajatorul trebuie să aștepte ca acesta să revină la muncă pentru a-l înștiința despre decizia de încetare a relației de muncă. În caz contrar, notificarea nu poate produce efecte juridice, putându-se ajunge la un conflict de muncă în instanță.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Recensământ 2022
Cei care vor alege metoda autorecenzării online în cadrul recensământului populației și locuințelor din acest an vor primi o zi liberă în plus de la angajator, însă această zi nu poate fi compensată în bani, în situația în care nu-și pot lua liber, din anumite motive, în perioada de un an stabilită de legislație. Totodată, salariații primesc o singură zi liberă, indiferent dacă au făcut autorecenzarea online doar pentru ei sau şi pentru alţi membri ai gospodăriei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Concedierea unui angajat pentru că nu mai corespunde profesional sau pentru abateri disciplinare este adesea destul de complicată atunci când vorbim de angajați ce lucrează în mod obișnuit, de la birou. Cu atât mai dificile devin lucrurile pentru cei care lucrează la distanță, dacă firma nu și-a pus la punct dinainte nu doar aspectele interne ce țin de concedierile de acest fel, ci inclusiv chestiunile ce țin de prelucrarea datelor personale, de pontaje ș.a.m.d.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
Dacă a prevăzut în documentele de muncă abaterile disciplinare pe care salariații le pot săvârși la locul de muncă, angajatorul trebuie să fie atent să aplice același tratament în mod egal tuturor lucrătorilor. În cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare severe, cum ar fi concedierea, pentru o abatere disciplinară pedepsită mai blând în cazul altor salariați, sancțiunea poate fi înlocuită de o instanță cu una mai puțin dură, iar salariatul concediat poate fi repus în drepturi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Participarea la cursurile de formare profesională reprezintă, în principal, un drept al salariaților, iar cei care nu vor să participe ar putea să refuze acest lucru. Însă, în anumite condiții, acest refuz de participare ar putea ajunge să fie sancționat de către angajator, în mod direct sau indirect.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Salariatul care pleacă din firmă este liber să ceară ștergerea datelor sale personale, iar firma trebuie măcar să-i răspundă acestei solicitări cu privire la măsurile luate, chiar dacă ștergerea datelor nu ar fi posibilă pentru că prelucrarea lor se face în virtutea legii. Pasivitatea operatorului de date, în speță, a angajatorului, nu este niciodată de dorit, întrucât poate antrena sancțiuni din partea Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) nu s-a modificat pentru a trata în mod special telemunca, dar în Legea telemuncii regăsim câteva prevederi de SSM - insuficiente însă, prin urmare, trebuie completate cu cele ale Legii SSM. Ipoteza accidentului de muncă în spațiul locuinței angajatului nu poate fi ignorată și nici nu ar trebui, întrucât faptele petrecute în timpul programului de muncă se pot încadra în unele dintre ipotezele asimilate accidentului de muncă, din moment ce nimic nu exclude telemunca în mod expres.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (AESSM) a publicat un amplu raport despre reglementarea, pe alocuri lacunară, a muncii pe platformele digitale ce activează pe piața din Uniunea Europeană, scoțând la iveală o serie de încercări de legiferare a acestei activități, a drepturilor acestor muncitori, a obligațiilor angajatorilor, inclusiv în domeniul securității și sănătății în muncă. Totuși, la nivelul Parlamentului European există un proiect de directivă prin care vor fi introduse o serie de drepturi similare salariaților celor care lucrează pentru platformele digitale, chiar și așa, până la implementarea acestui proiect de directivă la nivelul fiecărui stat membru vor mai trece câțiva ani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Adesea asociată cu serviciile de urgență din sistemul public, munca „on-call” a început să devină tot mai utilizată de către angajatorii din sectorul privat pentru a satisface nevoile afacerii lor și a asigura rezolvarea imediată a problemelor sau solicitărilor neașteptate. Este important ca angajatorii să poată aloca în mod corect munca „on-call” fie ca timp de muncă, fie ca timp de odihnă, pentru a se asigura că respectă limitele maxime ale timpului de muncă, perioadele minime de odihnă, compensarea orelor suplimentare și evită, astfel, eventuale litigii cu salariații sau sancțiuni din partea autorităților.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Iulia Moraru 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
Schoenherr și Asociații