O lege apărută în vară, dar care se aplică din această lună, stabilește noi reguli privind utilizarea semnăturii electronice, sigiliului electronic, mărcii temporale şi documentelor electronice. Practic, în vară s-a stabilit cadrul juridic necesar aplicării directe a regulamentului european privind identificarea electronică și serviciile de încredere pentru tranzacțiile electronice pe piața internă. Citește articolul
O persoană fizică poate utiliza o semnătură electronică pentru o varietate de scopuri, printre care semnarea documentelor electronice sau accesarea unor platforme online, inclusiv cele guvernamentale, financiare sau pe cele de licitații, de exemplu. Avantajul unui astfel de instrument este acela că economisește timp și efort, prin eliminarea deplasărilor și a necesității de a imprima, semna și scana documentele. Citește articolul
De când a apărut în Codul muncii prevederea expresă că actele de muncă se pot semna și cu semnătură electronică, în rândul multor angajați au apărut întrebări privind „siguranța” acestor semnături. Sceptici, angajații consideră adesea, dacă ne uităm peste îngrijorările formulate, că firmele, cele care plătesc semnăturile pentru ca ei să le folosească la birou, ar putea să le folosească împotriva lor, să semneze în locul lor ș.a.m.d.. Majoritatea nelămuririlor vin adesea din necunoaștere - aici, a tehnologiei din spatele semnăturilor electronice și a diferențelor între tipurile de semnături - dar și din neîncrederea pe care o au aceștia față de patronii afacerilor pentru care lucrează. De cealaltă parte, angajatorii ar trebui să înțeleagă că e important să le explice salariaților cum funcționează aceste semnături. Citește articolul
În contextul în care telemunca și munca la domiciliu sunt din ce în ce mai răspândite la nivel național, nevoia de a semna electronic documentele de muncă este resimțită de tot mai mulți angajatori, dar și salariați. Ușurința de a semna documente în format digital ajută cele două părți - și pe angajator, și pe salariat - să își înceapă mai repede colaborarea, față de metoda clasică de a semna olograf ce presupunea trimiterea documentelor prin poștă sau curier. Totuși, pentru ca o relație de muncă să aibă loc exclusiv digital există o serie de aspecte care trebuie neapărat bifate. Citește articolul
O modificare legislativă recentă impune tuturor angajatorilor să-și informeze salariații cu privire la obligația de a adera la un fond de pensii administrat privat, ceea ce se traduce prin modificarea tuturor contractelor de muncă, astfel încât acestea să includă și noua obligație de informare. Având în vedere că în România există aproximativ 5,5 milioane de contracte de muncă active (statistică avansată în august anul trecut de fostul ministru al Muncii), vorbim de un volum uriaș de documente care trebuie actualizate în această perioadă, cea mai facilă soluție, mai ales pentru angajatorii cu un număr mare de salariați, fiind semnarea electronică a actelor de muncă, o posibilitate introdusă specific în legislație chiar din acest an. Citește articolul
Pentru o lună de vară, cu activitate redusă pentru unii angajatori din cauza concediilor de odihnă, domeniul relațiilor de muncă a avut parte de multe noutăți. Pe final de iulie, vă prezentăm cele mai importante schimbări care au apărut, în ordinea importanței lor. Citește articolul
Angajatorii vor scăpa de necesitatea de a avea marcă temporală și sigiliu atunci când semnează electronic contracte individuale de muncă, potrivit unei legi care va modifica duminică prevederile Codului muncii. În același timp, documentul vine și cu alte schimbări legate de semnarea electronică a actelor de muncă, printre care deductibilitatea, la impozitul pe profit, a cheltuielilor suportate cu asigurarea semnăturilor electronice. Citește articolul
Contractele de muncă, actele adiţionale sau alte documente de ţin de relaţia de muncă, precum şi dovada de realizare a instruirii în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) vor putea fi semnate şi cu semnătura electronică, pe lângă cea olografă, potrivit unei propuneri legislative înregistrate recent la Senat. Prevederile propunerii sunt similare cu cele menţionate într-un proiect de OUG lansat în decembrie 2020 care nu a mai ajuns să fie adoptat. Citește articolul
S-a mai făcut un pas către viitoarele cărți de identitate (CI): Legea nr. 162/2020 prevede că buletinul electronic va permite inclusiv folosirea semnăturii electronice. Practic, va fi mult mai ușor să ne autentificăm online la instituții, să semnăm documente pe care să le transmitem prin Internet, să depunem acte și formulare oficiale. Sună bine în teorie, dar semnătura electronică este un domeniu destul de complex. Am pus cap la cap legislația și bunele practici din domeniu și vă oferim acest ghid care să vă ajute să înțelegeți mai bine ce presupune utilizarea unei semnături electronice. Citește articolul
Există trei tipuri de semnături electronice, conform legislației în vigoare: semnătura simplă, semnătura avansată și semnătura calificată. În practică, acestea asigură niveluri diferite de securitate și recunoaștere pentru persoana care le folosește în relațiile sale cu alte persoane sau entități (firme sau instituții publice). Din acest motiv, cele trei tipuri de semnături electronice nu pot fi considerate egale și trebuie folosite în funcție de riscul asociat documentelor ce trebuie semnate. Citește articolul