ACCES PREMIUM

33 de activități obligatorii de prevenire și protecție a lucrătorilor

Pentru asigurarea securității și sănătății în muncă a lucrătorilor este nevoie de un efort comun din partea instituțiilor cu atribuții în domeniu, a angajatorilor, dar și din partea salariaților, aceștia având obligația de a respecta toate dispozițiile legale, cu caracter general, însă și regulile concrete stabilite de angajator, în funcție de domeniul de activitate și/sau specificul activității/funcției/ocupației. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză AESSM: Aspectele de SSM în cazul lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă, mult prea neglijate de autorități

Multă vreme s-a discutat și încă se mai discută în diverse state europene despre statutul juridic exact al lucrătorilor de pe platformele digitale de muncă; nu neapărat și în România însă, unde chestiunea pare să fie destul de clară, așa cum o arată și un raport recent al unei agenții europene. În realitate, discuția se concentrează prea mult pe încadrarea acestor lucrători ca dependenți sau nu și prea puțin pe necesitățile de sănătate și securitate în muncă (SSM). În fapt, protejarea sănătății și securității acestor lucrători pare unul dintre aspectele pe care autoritățile din statele europene le urmăresc cel mai puțin, cu toate că fenomenul muncii pe aceste platforme este în creștere.  Citește articolul

ACCES PREMIUM

Instructajul SSM în cazul telesalariaților se poate desfășura integral la distanță. Câteva repere legale pentru firme

Unul dintre aspectele pe care inspectorii de muncă le vor verifica în cazul angajaților ce lucrează la distanță pe termen lung este cel legat de rigorile SSM (sănătate și securitate în muncă). Desfășurarea instructajelor propriu-zise la distanță nu ar trebui să pună probleme firmelor, la fel și semnarea documentelor la distanță de către telesalariați, fără a fi nevoie de deplasarea lor la locul de muncă/sediul angajatorului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cercetarea și declararea bolilor profesionale: Modificările ce trebuie cunoscute de angajatori

Modificările aduse normelor de aplicare ale Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă (SSM) vizează și o serie de aspecte legate de cercetarea și declararea bolilor profesionale. Pe lângă majorarea termenului în care specialistul de medicina muncii va cerceta boala profesională, cât și a numărul exemplare ale fișelor de declarare și a procesului-verbal de cercetare, s-a introdus o procedură simplificată de semnalare-cercetare-declarare pentru anumite situații și au fost adăugate noi afecțiuni care pot fi declarate ca fiind boli profesionale după încetarea expunerii. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Accidentele de muncă produse în afara țării: Ce obligații noi au angajatorii pentru dosarul de cercetare

Modificarea recentă a normelor de aplicare ale Legii SSM a adus o serie de schimbări cu impact asupra angajatorilor privind accidentele de muncă produse în afara României. Procedura cercetării unui astfel de eveniment s-a simplificat, prin înlocuirea unor documente necesare cu declarații pe propria răspundere, fiind introdus și un termen limită al cercetării acestor accidente. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Șeful Inspecției Muncii: Instruirea SSM poate fi făcută și în afara programului de lucru, însă este obligatorie compensarea orelor suplimentare prestate

Chiar dacă Legea securității și sănătății în muncă (SSM) prevede că instruirea trebuie să se realizeze în timpul programului de lucru, în situațiile în care oprirea activității lucrătorilor ar genera probleme financiare angajatorului, această instruire poate fi făcută și în afara programului de lucru, cu condiția compensării orelor suplimentare prestate de angajați, potrivit unui răspuns dat de Dantes Nicolae Bratu, inspector general de stat al Inspecției Muncii, într-o conferință online. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca pe platformele digitale: Exemple de reglementare din UE și importanța SSM-ului în acest domeniu

Agenția Europeană pentru Securitate și Sănătate în Muncă (AESSM) a publicat un amplu raport despre reglementarea, pe alocuri lacunară, a muncii pe platformele digitale ce activează pe piața din Uniunea Europeană, scoțând la iveală o serie de încercări de legiferare a acestei activități, a drepturilor acestor muncitori, a obligațiilor angajatorilor, inclusiv în domeniul securității și sănătății în muncă. Totuși, la nivelul Parlamentului European există un proiect de directivă prin care vor fi introduse o serie de drepturi similare salariaților celor care lucrează pentru platformele digitale, chiar și așa, până la implementarea acestui proiect de directivă la nivelul fiecărui stat membru vor mai trece câțiva ani. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce măști faciale sunt conforme SSM - clarificări din partea Inspecției Muncii

În condițiile în care, din 8 ianuarie, măștile de protecție care pot fi folosite atât în spațiile publice deschise, cât și în spațiile închise, sunt doar cele chirurgicale sau de tip FFP2, Inspecția Muncii a clarificat, într-o adresă transmisă sucursalelor din țară, situația privind măștile conforme ce pot fi purtate la locul de muncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Examenul medical al salariaților și obligațiile angajatorilor: Refuzul participării la controalele periodice, sancționabil

Este obligația angajatorului să se ocupe de tot ce ține de medicina muncii pentru salariații săi, începând cu examenul medical ce trebuie efectuat la angajare, în urma căruia angajații trebuie să fie declarați apți pentru a presta activitatea în care sunt încadrați, și continuând cu cele periodice, ce trebuie făcute în funcție de mai mulți factori. Deși este o obligație a angajatorului de a pune la dispoziția salariaților condițiile efectuării examenului medical, este și o obligație a salariatului de a se prezenta la aceste controale medicale. În cazul unui refuz nejustificat al salariatului, angajatorul îl poate sancționa disciplinar. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Angajatorul este cel care decide ce echipamente de protecție să ofere salariaților, nu Ministerul Muncii. Schimbarea a fost oficializată

Angajatorii sunt cei care au posibilitatea să aleagă, în funcție de riscurile activității prestate de salariați, tipul echipamentului individual de protecție oferit acestor, fără ca acest lucru să mai fie impus de către Ministerul Muncii, cum era prevăzut până acum. Modificarea apare într-un HG oficializat marți, ce transpune o serie de acte normative europene în legislația națională. Citește articolul