ACCES PREMIUM

Retrospectivă 2024

Jurisprudență utilă pentru angajatori: 12 clarificări pe care le-am aflat în 2024

Anul care se apropie de final ne-a adus o serie de decizii importante pentru angajatori și raporturile de muncă, date de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Printre subiectele vizate se numără clarificări privind sporurile, folosirea înregistrărilor în procesele pe conflicte de muncă, termenul de preaviz la concediere, munca suplimentară, dar și evidența muncii. Retrospectiva acestor decizii, în articolul de azi: Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Minorii nu pot accepta moșteniri fără încuviințarea instanței de tutelă. Decizia ICCJ a fost oficializată

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit, la cererea Tribunalului Neamț, că acceptarea moștenirii de către un minor care nu are încă o deplină capacitate de exercițiu este un act de dispoziție și necesită încuviințarea instanței de tutelă. Decizia a fost publicată recent în Monitorul Oficial și are caracter obligatoriu. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Decizie publicată în Monitorul Oficial

UPDATE Construcții: ICCJ confirmă că facilitățile pot fi aplicate doar activităților din domeniu. Iar o constatare a ITM nu obligă ANAF să recunoască aplicarea corectă a facilităților

O decizie oficializată recent de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) vine cu două clarificări importante pentru angajatorii care aplică facilitățile fiscale din construcții. Pe de o parte, se confirmă faptul că facilitățile nu se pot aplica pentru alte activități decât cele legate de construcții. Pe de altă parte, o constatare a inspectoratului teritorial de muncă (ITM) nu poate obliga Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) să confirme că un angajator aplică în mod corect facilitățile. Citește articolul

ACCES GRATUIT

UPDATE Profesorii care cumulează contracte în regim de plata cu ora la aceeași unitate de învățământ nu pot beneficia de concediu și pentru timpul astfel lucrat. Decizia ICCJ, publicată

Înalta Curte a stabilit că un cadru didactic a cărui activitate se desfășoară în regim de plată cu ora, prin cumul de contracte individuale la aceeași unitate de învățământ preuniversitar, nu beneficiază de concediu de odihnă plătit pentru timpul lucrat în acest regim, conform prevederilor legale relevante. Decizia, publicată recent în Monitorul Oficial, a fost luată în urma unei acțiuni formulate de un sindicat care a contestat calculul drepturilor salariale și compensațiile pentru concediul de odihnă neefectuat pentru perioada 2018-2021, susținând că drepturile nu au fost corect acordate. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Recurs în interesul legii

UPDATE ICCJ: Indemnizațiile de hrană ale bugetarilor nu pot fi incluse în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Decizia, publicată

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a tranșat în septembrie o chestiune ce vizează indemnizațiile de hrană primite de bugetari și includerea acestora în baza de calcul a indemnizației de concediu de odihnă. Curtea a stabilit că acest venit nu poate fi inclus în baza de calcul, punând astfel capăt discuțiilor din practică. Decizia ICCJ a fost publicată azi în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES GRATUIT

ICCJ: Continuarea executării lucrărilor după dispunerea opririi acestora de către organele de urmărire penală nu constituie infracțiune, dar legea ar trebui completată în acest sens

Printr-o decizie dată în septembrie și publicată luna aceasta în Monitorul Oficial, Înalta Curte a clarificat că infracțiunea de continuare a lucrărilor de construcție după oprirea acestora de către organele de control nu se aplică în cazul în care lucrările sunt suspendate de organele de urmărire penală. Curtea a confirmat că, conform Legii nr. 50/1991, procurorul nu este considerat organ de control, iar asta indică un vid legislativ. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Înregistrările convorbirilor dintre angajați pot fi folosite în litigiile împotriva angajatorului chiar și în lipsa acordului/informării interlocutorului, dar nu în orice condiții. Decizia ICCJ, publicată

Înalta Curte a decis că înregistrările convorbirilor telefonice între salariați sau între un salariat și un reprezentant al angajatorului pot fi admise ca probe în litigii, chiar și fără acordul interlocutorului, cu condiția ca utilizarea lor să fie strict proporțională cu exercițiul dreptului la probă și să nu încalce dreptul la viață privată. Decizia Curții a apărut azi în Monitorul Oficial. Citește articolul

ACCES GRATUIT

Alegerile prezidențiale: De soluționarea contestațiilor privind înregistrarea candidaturilor sau a celor privind împiedicarea campaniei electorale se va ocupa ICCJ, nu CCR, ca acum

O serie de competențe legate de alegerile prezidențiale vor fi transferate de la Curtea Constituțională a României (CCR) la Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), conform unei propuneri legislative înregistrate recent la Parlament. Printre altele, la ICCJ se va transfera soluționarea contestațiilor privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor sau a semnelor electorale. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Decizia ICCJ privind organizarea arbitrajului instituționalizat de către asociații și fundații a fost oficializată

Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) privind interpretarea și aplicarea dispozițiilor din Codul de procedură civilă referitoare la arbitrajul instituționalizat a fost oficializată recent, devenind obligatorie pentru toate instanțele de judecată. Documentul stabilește că entitățile reglementate de OG 26/2000 cu privire la asociații și fundații pot include în statutul lor organizarea de activități specifice arbitrajului instituționalizat doar dacă sunt autorizate în mod expres de legiuitor să exercite acest tip de arbitraj. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Furtul calificat prin violarea sediului profesional: Spațiul comercial e un astfel de sediu dacă acolo se desfășoară viață privată societară. Decizia ICCJ, publicată

Într-o decizie pronunțată la începutul verii de Înalta Curte și publicată miercuri în Monitorul Oficial se stabilește că, în contextul infracțiunii de furt calificat prin violarea sediului profesional, un spațiu comercial poate reprezenta sediu profesional în sensul art. 229 alin. (2) lit.b) din Codul penal dacă și numai dacă în acel spațiu se desfășoară viață privată societară. Conceptul, dezvoltat la nivel de jurisprudență europeană, a extins protecția vieții private și la entitățile juridice, oferindu-le un cadru legal pentru a-și proteja spațiile și activitățile interne împotriva intervențiilor nejustificate. Citește articolul