ACCES GRATUIT
Legea penală îl sancționează mai grav pe cel ce comite acte de ultraj (de exemplu, loviri, amenințări) împotriva unui polițist decât pe persoana care comite aceleași fapte împotriva unui funcționar public. Ce nu era clar, până recent, era dacă astfel de fapte comise față de un polițist local reprezintă o faptă obișnuită de ultraj sau una agravată (în esență, în situația din urmă aplicându-se același tratament pentru toți polițiștii, inclusiv pentru cei locali). Însă Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat că orice faptă de ultraj, indiferent de statutul polițistului, va atrage un regim sancționator mai grav decât o faptă similară îndreptată împotriva unui funcționar public, iar decizia e obligatorie din 24 septembrie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Raportat la o speță privind o infracțiune de luare mită, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) s-a pronunțat de curând asupra unei probleme de drept penal - dacă întreprinzătorul titular al unei întreprinderi individuale poate avea calitatea de funcționar public în sensul legii penale. Potrivit Curții, poate, dacă exercită un serviciu de interes public care este supus controlului ori supravegherii autorităţilor publice cu privire la îndeplinirea acestuia. Interpretarea a devenit obligatorie din 11 august, momentul apariției deciziei în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Una din problemele cu care se confruntau instanțele din România era legată de situația în care cineva intră într-un magazin unde pe produse erau atașate așa-zisele „tag”-uri sau „etichete” detașabile antifurt (în special în ceea ce privește un produs electronic), care declanșează o alarmă, dacă sunt înlăturate cu forța. Dilema concretă a fost că instanțele nu știau dacă să încadreze sustragerea unui astfel de bun, ulterior înlăturării acelui „tag” la o faptă de furt sau una de furt calificat (cea din urmă fiind pedepsită mai dur). Înalta Curte de Casație și Justiție a clarificat acest lucru (printr-o decizie obligatorie de astăzi), susținând că o astfel de faptă trebuie încadrată la furt calificat.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Violență domestică
Ordinele de protecție pot fi emise împotriva unui membru de familie care comite acte de violență împotriva altui membru de familie, iar rolul unei astfel de măsuri este să fie asigurată protecția persoanei aflate în pericol, prin diverse modalități (de exemplu, obligația pentru persoana violentă de a părăsi, temporar, locuința familiei). În același timp, un ordin de protecție poate fi revocat, dacă sunt îndeplinite și anumite condiții, printre care și inexistența unui risc de recidivă, din partea agresorului, constatată de serviciul de probațiune. O problemă apare, însă, dacă revocarea ordinului de protecție este cerută de o persoană care nu era implicată într-un proces penal, pentru că în privința unei astfel de persoane serviciul de probațiune nu poate face o analiză precum cea de mai sus. Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat, recent, cum trebuie procedat într-o asemenea situație.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele aflate în procedura insolvenței și față de care Fiscul a început executarea silită (ulterior deschiderii procedurii insolvenței) pot să îi solicite judecătorului-sindic impunerea unor măsuri vremelnice de ridicare, suspendare sau suspendare provizorie a măsurilor de executare silită luate de organele fiscale, a reținut, recent, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în soluționarea unui recurs în interesul legii (RIL).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) s-a pronunțat, recent, asupra efectelor neplății contribuției la Fondul de Mediu (ce trebuie plătită în urma vânzării de deșeuri de către deținătorul sau generatorul acelor deșeuri). Conform Instanței supreme, această contribuție nu este datorată ca obligație fiscală, astfel că neplata ei nu atrage răspunderea pentru infracțiunea de evaziune fiscală. După ce decizia ICCJ a apărut astăzi în Monitorul Oficial, interpretarea instanței supreme a devenit obligatorie pentru toate celelalte instanțe care vor trebui să aplice prevederea vizată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Asociațiile, fundațiile (pe scurt, ONG-uri) sau sindicatele care cer anularea în contencios a unui act administrativ sau vor să oblige autoritățile să emită un act ori să facă ceva trebuie să dovedească în primul rând un interes legitim privat și doar în subsidiar interesul legitim public, potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiției (ICCJ) care a apărut azi în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie ICCJ publicată
În cazul în care un act de procedură penală este transmis prin mijloace electronice, respectiv prin e-mail sau fax, în preziua expirării termenului, e considerat a fi făcut la timp, cu toate că, de fapt, înregistrarea la organul judiciar se face după ce data-limită a trecut, rezultă dintr-o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie ICCJ publicată
Și probele care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau care au fost propuse tardiv și neîncuviințate, și probele propuse prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare se includ în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului, e de părere Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii de luni. Hotărârea e obligatorie de astăzi, după ce a apărut în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie ICCJ publicată
Printr-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că persoanele care au fost amendate de instanță pentru că au introdus, cu rea-credință, anumite cereri sau pentru că au exercitat căi de atac vădit netemeinice nu pot să conteste amenda respectivă decât printr-o cerere de reexaminare. Hotărârea a devenit obligatorie de astăzi, după ce a apărut în Monitorul Oficial.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Simona Voiculescu 
Dragos Niculescu 
