ACCES GRATUIT
Violență domestică
Ordinele de protecție pot fi emise împotriva unui membru de familie care comite acte de violență împotriva altui membru de familie, iar rolul unei astfel de măsuri este să fie asigurată protecția persoanei aflate în pericol, prin diverse modalități (de exemplu, obligația pentru persoana violentă de a părăsi, temporar, locuința familiei). În același timp, un ordin de protecție poate fi revocat, dacă sunt îndeplinite și anumite condiții, printre care și inexistența unui risc de recidivă, din partea agresorului, constatată de serviciul de probațiune. O problemă apare, însă, dacă revocarea ordinului de protecție este cerută de o persoană care nu era implicată într-un proces penal, pentru că în privința unei astfel de persoane serviciul de probațiune nu poate face o analiză precum cea de mai sus. Înalte Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a clarificat, recent, cum trebuie procedat într-o asemenea situație.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Firmele aflate în procedura insolvenței și față de care Fiscul a început executarea silită (ulterior deschiderii procedurii insolvenței) pot să îi solicite judecătorului-sindic impunerea unor măsuri vremelnice de ridicare, suspendare sau suspendare provizorie a măsurilor de executare silită luate de organele fiscale, a reținut, recent, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), în soluționarea unui recurs în interesul legii (RIL).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) s-a pronunțat, recent, asupra efectelor neplății contribuției la Fondul de Mediu (ce trebuie plătită în urma vânzării de deșeuri de către deținătorul sau generatorul acelor deșeuri). Conform Instanței supreme, această contribuție nu este datorată ca obligație fiscală, astfel că neplata ei nu atrage răspunderea pentru infracțiunea de evaziune fiscală. După ce decizia ICCJ a apărut astăzi în Monitorul Oficial, interpretarea instanței supreme a devenit obligatorie pentru toate celelalte instanțe care vor trebui să aplice prevederea vizată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Asociațiile, fundațiile (pe scurt, ONG-uri) sau sindicatele care cer anularea în contencios a unui act administrativ sau vor să oblige autoritățile să emită un act ori să facă ceva trebuie să dovedească în primul rând un interes legitim privat și doar în subsidiar interesul legitim public, potrivit unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiției (ICCJ) care a apărut azi în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie ICCJ publicată
În cazul în care un act de procedură penală este transmis prin mijloace electronice, respectiv prin e-mail sau fax, în preziua expirării termenului, e considerat a fi făcut la timp, cu toate că, de fapt, înregistrarea la organul judiciar se face după ce data-limită a trecut, rezultă dintr-o decizie recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie ICCJ publicată
Și probele care nu au fost propuse în fața primei instanțe sau care au fost propuse tardiv și neîncuviințate, și probele propuse prin cererea de chemare în judecată sau întâmpinare se includ în noțiunea de probe noi ce pot fi propuse și încuviințate în faza apelului, e de părere Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), cu ocazia soluționării unui recurs în interesul legii de luni. Hotărârea e obligatorie de astăzi, după ce a apărut în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Decizie ICCJ publicată
Printr-un recurs în interesul legii, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că persoanele care au fost amendate de instanță pentru că au introdus, cu rea-credință, anumite cereri sau pentru că au exercitat căi de atac vădit netemeinice nu pot să conteste amenda respectivă decât printr-o cerere de reexaminare. Hotărârea a devenit obligatorie de astăzi, după ce a apărut în Monitorul Oficial.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
ICCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit (printr-o decizie dată pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și apărută recent în Monitorul Oficial) că cei expropriați în baza Legii nr. 255/2010 nu pot obține dobânzi pentru neplata despăgubirilor la momentul transferului dreptului de proprietate, dacă au contestat suma în instanță, decât după ce s-a finalizat judecata, adică între acest ultim moment și cel al plății propriu-zise. Această concluzie se aplică, însă, doar pentru cei ce s-au judecat pe forma legii existentă până în august 2018.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Decizie ICCJ obligatorie pentru toată lumea
De luni, o factură fiscală pentru serviciul de alimentare cu apă și de canalizare, ce este emisă de furnizor pe numele unei asociații de proprietari, este considerată titlu executoriu. Cu alte cuvinte, chiar și o factură fiscală colectivă este considerată titlu executoriu, nu doar factura fiscală individuală. Acest lucru apare într-o decizie oficializată luni a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ).
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a implementat un program prin care părțile la un dosar pot să acceseze electronic acel dosar, care va deveni operațional din 18 mai (cu excepția dosarelor de pe rolul Secției de Contencios Administrativ și Fiscal, unde serviciul va fi operațional doar din septembrie). Practic, tot ce trebuie să facă părțile este să depună o cerere în acest sens, pentru dosarul la care vor să aibă acces electronic.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Simona Voiculescu 
Dragos Niculescu 
