Utilizarea de brățări electronice pentru monitorizarea unor inculpați sau condamnați a fost stabilită în 2021 și va fi posibilă din a jumătate a acestui an, în cadrul unui proiect pilot, în trei județe din țară și în București. Pentru ca sistemul de monitorizare să fie pe deplin funcțional, așa cum a declarat recent ministrul de interne, statul trebuie să cumpere 15.000 de brățări electronice, joi fiind oficializată hotărârea prin care se stabilește achiziția primelor sisteme. Citește articolul
În 2020, cu doar câteva zile înainte de Crăciun, aleșii poporului au depus jurământul de credință. Acum, la un an distanță, merită să strângem laolaltă inițiativele pe care parlamentarii le-au adoptat. Vom face referire doar la proiectele devenite efectiv legi, indiferent de anul în care au fost înregistrate, și fără a ține cont de inițiativele, unele cu impact important asupra mediului de afaceri, care încă nu au reușit să primească semnătura președintelui statului. Citește articolul
În 2021 au apărut modificări legislative și în domeniul juridic. Printre altele, ura exprimată împotriva romilor se pedepsește cu închisoarea, agresorii vor fi monitorizați cu ajutorul unei brățări electronice, iar taxa de timbu de 100 de lei se aplică și proceselor de malpraxis. Citește articolul
OG-ul prin care autoritățile stabilesc exact instituțiile care pot utiliza informațiile din Registrul conturilor bancare ținut de Fisc - precum Poliția, Direcția Națională Anticorupție (DNA) și altele - și cum se poate face acest lucru a fost publicat marți în Monitorul Oficial. Prevederile acestuia vor intra în vigoare la trei zile de la data publicării, adică începând din 3 septembrie 2021. Prin acest OG, care cuprinde detaliile privind utilizarea informațiilor financiare și de alt tip cuprinse în registrul amintit, funcțional de la începutul acestui an, se are în vedere transpunerea în legislația națională a măsurilor stabilite la nivel european de facilitare a utilizării acestor tipuri de informații în scopul prevenirii, depistării, investigării sau urmăririi penale a anumitor infracțiuni. Citește articolul
Din cauza faptului că instanțele și parchetele din țară nu aveau o practică unitară legată de soluționarea cauzelor ce vizau infracțiuni sexuale cu minori, fapt scos la iveală și de un raport al Inspecției Judiciare realizat pe durata unui an, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a adoptat o serie de propuneri de modificări ale Codului penal, ce urmează a fi înaintate Ministerului Justiției și Guvernului. Printre schimbările vizate se numără și stabilirea clară a faptului că orice act sexual cu un minor de sub 14 ani să fie calificat drept viol. Citește articolul
Șoferii condamnați penal definitiv pentru că au condus sub influența alcoolului riscă încă o pedeapsă sau o amendă penală dacă se urcă la volan pe drumurile publice după pronunţarea hotărârii definitive de condamnare şi până la anularea efectivă a permisului de conducere, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) publicate marți în Monitorul Oficial, care se aplică deja. Citește articolul
Sclavia, traficul de persoane și cel de minori au fost incluse în lista infracţiunilor pentru care prescripţia nu înlătură răspunderea penală, potrivit unei legi care modifică de azi Codul penal. Aceeași lege prevede pedepse mai dure pentru nedenunțarea unor fapte. Citește articolul
Folosirea brățărilor electronice în cazul unor inculpați și al unor condamnați, precum și în cazurile de violență domestică, devine un deziderat mai aproape de realitate, după ce o lege ce reglementează monitorizarea electronică a fost publicată marți în Monitorul Oficial. Legea oficializată aseară prevede cum vor fi folosite brățările electronice, cine va fi organul de supraveghere, dar și înființarea unei infrastructuri naționale în care monitorizarea să poată funcționa. De asemenea, noua lege stabilește că monitorizarea electronică a unor inculpați și condamnați se va face, în sistem pilot, începând din martie 2022. Citește articolul
Inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală (DGAF), din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), vor putea trimite somații contribuabililor care refuză să predea documentele cerute în cadrul verificărilor. Astfel, cei care ignoră somațiile vor risca să facă până la șase ani de închisoare. Așa prevede un proiect de ordin pus miercuri în dezbatere la ANAF. Măsura vine ca o corectură la situația actuală - sesizările inspectorilor sunt clasate de organele penale tocmai din cauză că cei verificați primesc o invitație de a prezenta acte, nu o somație. Citește articolul
Pentru că (și) legslația română prevede, în anumite situații, că bunurile folosite pentru comiterea unei infracțiuni sunt confiscate, pot apărea situații în care acele bunuri aparțin unor persoane de bună-credință, care nu erau implicate - în niciun fel - în activitatea criminală respectivă. Cu alte cuvinte, aceste persoane nici măcar nu știau pentru ce le era folosit bunul. În asemenea situații, confiscarea bunului în cauză le-ar afecta puternic dreptul de proprietate, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, în 14 ianuarie, asupra acestei probleme, reținând că bunurile persoanelor de bună-credință nu ar trebui confiscate, când sunt folosite pentru comiterea unei infracțiuni. Citește articolul