Legislația de mediu cunoaște modificări frecvente, uneori intempestive, și, nu de puține ori, discutabile din perspectiva efectelor obținute. Un bun exemplu este cel al ecotaxei. Până la jumătatea acestui an, operatorul economic care introducea pe piață pungi de cumpărături din plastic, cu mâner, plătea la Fondul pentru mediu suma de 0,1 lei/pungă (ecotaxa). Aceasta trebuia inclusă în prețul pungii și recuperată de la consumator, astfel încât să se descurajeze consumul de pungi de acest tip. Ulterior, legislația a fost înăsprită, însă modificările generează probleme importante tuturor părților implicate. Citește articolul
Mai nou, toate companiile din România trebuie să arate care le sunt beneficiarii reali, adică cine le controlează. Noua obligație este inclusă în cadrul legal actualizat referitor la prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului. În acest context, haideți să vedem tot ce știm până acum despre acest subiect. Citește articolul
Firmele cu răspundere limitată care vor să activeze ca agenții de turism tur-operatoare, folosind codul CAEN 7912, sunt obligate să aibă un capital social minim mult mai mare decât cel obișnuit. Citește articolul
De anul trecut avem o lege pentru combaterea ambroziei. Iar de anul acesta autoritățile pot sancționa firmele și persoanele fizice care nu se ocupă, pe propriile terenuri, de eradicarea acestei buruieni care provoacă alergii. Deși în teorie lucrurile par în regulă, practica poate lăsa de dorit. Așa că am căutat să aflăm ce măsuri concrete au fost luate în mai multe zone ale țării, pentru a vedea dacă legislația este pusă în aplicare sau este ignorată. Citește articolul
În mai, a fost propus în Parlament un proiect de lege prin care să fie sancționate persoanele care oferă bunuri sau servicii de calitate mai proastă în România decât în alte state membre ale Uniunii Europene (UE). E vorba de o încercare de evitare a dublului standard. Astfel de situații apar când același produs (sau serviciu) este vândut sub aceeași etichetă, atât în România, cât și în alte state membre ale UE. Calitativ, însă, există diferențe. Astfel, cei care vor comercializa asemenea produse sau servicii de calitate mai proastă în România ar putea ajunge să fie sancționați cu până la 4% din cifra de afaceri, conform proiectului de lege. Proiectul tocmai a trecut de Senat, ca primă cameră sesizată, iar acum merge la Camera Deputaților pentru votul final. Citește articolul
Chiar dacă o companie nu vinde produse sau servicii direct către populație, aceasta poate fi obligată, în funcție de cifra de afaceri, să pună la dispoziție un POS pentru plăți cu cardul bancar. Citește articolul
Înmatricularea unei companii la Registrul Comerțului nu mai este posibilă fără a declara cine controlează în mod real afacerea respectivă, au confirmat la solicitarea avocatnet.ro, reprezentanții Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC). Obligația de a depune o declarație prin care se precizează beneficiarii reali ai afacerii a fost introdusă începând din 21 iulie, odată cu modificarea legislației pentru prevenirea spălării banilor, și se aplică atât firmelor deja înființate, cât și celor care sunt înregistrate după această dată. Citește articolul
În ultima vreme, autoritățile ne-au obișnuit cu numeroase modificări legislative oficializate pe final de an și care să se aplice de la 1 ianuarie, Ordonanța de urgență 114 fiind numai cel mai recent exemplu major. Chiar și în aceste condiții, sunt anumite chestiuni de care o firmă poate ține cont pentru a-și planifica, măcar orientativ, activitatea și bugetul din anul 2020. Citește articolul
Firmele al căror obiect de activitate presupune un contact permanent cu clienții ar trebui să poată face dovada că efectuează periodic operațiuni de dezinfecție, dezinsecție și deratizare. Reglementările de la noi impun inclusiv periodicitatea cu care ar trebui făcute dezinsecțiile și deratizările de către unitățile de folosință publică, iar sancțiunile ce pot fi aplicate celor care sunt obligați să le facă și le neglijează pot ajunge și la 8.000 de lei. Citește articolul
Piața de capital românească este considerată, de acum, „piață emergentă”, de către FTSE Russell, o entitate specializată în servicii financiare și care, printre altele, clasifică și piețele de capital. Practic, piața de capital românească a fost ridicată la statutul de „piață emergentă”, de la statutul de „piață de frontieră”. Conform unui comunicat al Bursei de Valori București (BVB), acest lucru înseamnă, printre altele, mai multe oportunități de finanțare pentru companiile românești listate la bursă, întrucât vor veni tot mai mulți investitori aici. Citește articolul