ACCES PREMIUM
De curând, Codul muncii a fost modificat pentru a li se permite părților la un contract individual de muncă să recurgă la conciliere, pentru soluționarea disputelor individuale de muncă. Dacă doresc să includă această posibilitate în contractul de muncă, ar fi bine pentru angajatori și salariați să se înțeleagă și cu privire la identitatea conciliatorului, pentru a nu apărea neînțelegeri cu privire la acesta, în cazul izbucnirii unui litigiu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii care folosesc camere de supraveghere, pentru a asigura securitatea și siguranța unor zone, nu pot să le folosească și pentru supravegherea salariaților, consideră Autoritatea națională de protecție a datelor (ANSPDCP), în
recentul său raport de activitate pentru anul 2019. Motivul principal pentru care acest lucru este interzis de legislația privind protecția datelor (în principal, Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR - și Legea nr. 190/2018, care stabilește condițiile în care salariații pot fi supravegheați) este că supravegherea video nu se poate face pentru un scop nedeclarat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recenta introducere a posibilității părților dintr-un contract de muncă de a recurge la conciliere, pentru a soluționa neînțelegerile de muncă, oferă o modalitate alternativă de soluționare a litigiilor de muncă, ce poate fi mai eficientă și mai ieftină decât mersul în instanță. Însă, din cauză că are anumite aspecte comune cu medierea (modalitate de soluționare a litigiilor ce poate fi folosită și aceasta - limitat - în domeniul muncii), apare întrebarea necesității concilierii și a elementului de noutate adus de acesta - ce oferă, în plus (sau minus), față de mediere?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recenta modificare a Codului muncii, prin Legea nr. 213/2020, permite ca, de acum, părțile dintr-un contract de muncă să includă o clauză de conciliere în contractul individual de muncă, pentru a putea să recurgă la acest mecanism în caz de dispută. Dincolo de caracterul facultativ al acestei clauze, mai există o serie de caracteristici ce trebuie menționate despre ea, în special faptul că nu ar trebui să afecteze dreptul salariatului de a se îndrepta în justiție, pentru soluționarea eventualelor neînțelegeri cu angajatorul.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În procesul de recrutare a unui viitor salariat, angajatorul ar putea, teoretic, să prelucreze un număr ridicat de date personale, pentru a afla mai multe despre candidații pentru postul scos la concurs. Pe de altă parte, însă, Regulamentul general privind protecția datelor limitează serios posibilitățile de prelucrare a datelor, angajatorii trebuind să respecte anumite principii și reguli când încearcă să obțină informații despre candidați. Acest lucru este explicat și de Autoritatea română de protecție a datelor (ANSPDCP) în raportul pe anul 2019, publicat recent.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Atunci când angajatorul demarează o procedură de cercetare disciplinară și convoacă salariatul în cauză la discuția cu comisia de cercetare, specialiștii recomandă întocmirea unui proces verbal, care să consemneze întreaga discuție purtată.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă un angajat încalcă regulile de conduită ale companiei, poate fi cercetat disciplinar de către angajator. Într-o astfel de cercetare, regulamentul intern, dacă există, devine superior Codului muncii. Mai exact, dacă nu e urmat întocmai, poate fi folosit împotriva angajatorului, într-un eventual litigiu.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În această perioadă, marcată de epidemia de coronavirus, multe firme de gândesc sau chiar au făcut trecerea de la munca de birou la telemuncă. În cazul unei astfel de schimbări, angajatorii trebuie să ia în calcul o serie de aspecte legate de digitalizare, care pot face modificarea tipului muncii mai facilă sau chiar posibilă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Importanța, pentru angajatori, de a avea o politică și o strategie de diversitate și incluziune (D&I) la locul de muncă excede cadrul pur juridic, avantajele pentru cei care implementează asemenea politici nefiind doar evitarea răspunderii juridice pentru neconformare cu legea aplicabilă, ci și oportunitatea de a obține beneficii suplimentare, atât pentru companie (de exemplu, o mai eficientă rezolvare a problemelor și mai multă inovație), cât și pentru angajați (stimularea unui sentiment de incluziune, de pildă). Despre aceste lucruri au vorbit Ana Ber și Anca Robu, managing director, respectiv consultant senior la P&P România, o companie de consultanță în resurse umane.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ghid al Organizației Internaționale a Muncii
Ultimele luni au schimbat radical paradigma, în cazul relațiilor de muncă, permițându-li-se salariaților (sau chiar fiind necesar) să lucreze de acasă, pentru prevenirea - pe cât posibil - a efectelor pandemiei. Deși, în teorie, s-ar putea crede că munca de acasa permite un confort sporit pentru angajați, se pare că, de multe ori, aceasta duce la o delimitare mai puțin clară dintre viața profesională și viața privată. De aceea, Organizația Internațională a Muncii (OIM) a elaborat un ghid, unde a abordat inclusiv problema asigurării unui echilibru între muncă și viața personală, în cazul telemuncii.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Andreea Tutulan 
Dragoș Niculescu 
avocatnet.ro 