Printre planurile legislative pe care le are Guvernul pentru anul 2019 se numără numeroase măsuri ce țin de domeniul financiar-fiscal. Unele dintre ele fac referire la înăsprirea sancțiunilor pentru evaziunea fiscală și munca la negru, dar sunt pregătite și alte modificări la codurile fiscale pentru transpunerea unor directive europene. Citește articolul
Din 25 iunie 2018 a intrat în vigoare Directiva 2018/882, care obligă intermediarii (categorie în care intră, practic, oricine) să raporteze orice aranjament de optimizare fiscală transfrontalieră care ar putea fi catalogat ca fiind agresiv. Concret, începând din anul 2020, intermediarii, precum consultanții fiscali, auditorii financiari, contabilii sau avocații, vor trebui să raporteze optimizările prin care se evită taxele și impozitele, în vederea eliminării acestora din practică. Citește articolul
Activitatea pe care o desfășoară consultanții fiscali, contabilii, avocații și băncile va fi verificată strict, conform unui act normativ european oficializat recent și pe care România trebuie să-l pună în aplicare din iulie 2020. Regulile noi prevăd că vor fi combătute sistemele de planificare fiscală agresivă ce pot aduce pierderi la buget pentru guvernele statelor membre ale Uniunii Europene (UE). În esență, autoritățile vor să elimine încet-încet practicile fiscale discutabile care permit companiilor să evite plata taxelor și impozitelor. Citește articolul
Apărarea firmelor de fraudele de TVA este una dintre probleme abordate de specialiștii PwC România la o conferință recentă de fiscalitate. Astfel, reprezentanții companiilor ar trebui să fie cât mai atenți cu clienții și cu furnizorii lor, însă chiar autoritățile recunosc că această misiune este una aproape imposibilă. Din acest motiv, în viitorul apropiat ar urma să fie modificată legislația evaziunii fiscale. Citește articolul
Reținerea la sursă a contribuțiilor sociale, dar și a altor impozite și contribuții, și neplata acestora într-un termen de 30 de zile de la data scadentă va fi asimilată faptelor de evaziune fiscală, atrăgând o posibilă pedeapsă cu închisoarea de la unu la șase ani. Prevederile sunt cuprinse într-un proiect de act normativ lansat în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor Publice și a atras critica antreprenorilor și a organizațiilor reprezentative ale mediului de afaceri. Astfel, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) a inventariat cinci posibile efecte care vor afecta mediul de afaceri, dar și bugetul de stat, ca o consecință a adoptării acestor măsuri. Citește articolul
Antreprenorii riscă să răspundă penal pentru neplata într-un termen de 30 de zile de la scadență a contribuțiilor sociale cu reținere la sursă, potrivit unui proiect de act normativ publicat recent în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor Publice (MFP). Mai mult, Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR) atrage atenția asupra unei situații în care chiar statul ar fi cel care determină acest comportament fiscal incorect al firmelor private, și anume contractele de achiziții publice. Furnizorii și prestatorii din cadrul acestor contracte pot fi puși în situația de a nu avea lichiditățile necesare pentru plata la termen a acestor obligații sociale, atunci statul nu își achită obligațiile de plată care îi revin. Citește articolul
Judecătorul nu ar mai avea o marjă largă de apreciere cu privire la măsurile de arestare preventivă pe care le dispune, întrucât, potrivit unei propuneri legislative a unei comisii speciale din Parlament, lista cu infracțiuni în cazul cărora infractorul poate fi arestat ar fi micșorată semnificativ. Spre exemplu, ar putea exista riscul lăsării în libertate pe parcursul procesului a unor persoane bănuite de tâlhării, de evaziune fiscală, corupție, acte sexuale cu minori, spălare de bani ori chiar furturi din locuințe. Citește articolul
De la anul, două schimbări legislative vor intra în vigoare, făcând ca microîntreprinderile și întreprinderile mici din România să întâmpine dificultăți majore de lichiditate. Este vorba, pe de o parte, de incriminarea ca o faptă de evaziune fiscală a neplății la buget a contribuțiilor sociale reținute la sursă, iar pe de altă parte, de prevederile ordonanței split TVA, care obligă firmele cu datorii peste un anumit plafon la plata TVA să aplice în mod obligatoriu acest sistem. Corelate, aceste două măsuri vor afecta grav lichiditatea micilor afaceri și vor afecta, totodată, relațiile comerciale dintre acestea, iar efectele negative vor fi resimțite, de asemenea, și de către salariați. Pentru moment, cele două măsuri vizate nu au un termen stabilit la care vor intra în vigoare. Citește articolul
Începând cu anul viitor, reținerea la sursă și neplata la buget a contribuțiilor sociale aferente salariilor plătite de firmă va fi incriminată ca o faptă de evaziune, iar administratorii vor risca pedepse cu închisoarea de la unu la șase ani. Prin urmare, pentru a evita această situație, angajatorii vor fi nevoiți să identifice metode noi prin care să asigure păstrarea lichidităților în companie și plata la scadență a datoriilor fiscale. Totuși, goana după lichiditate poate genera efecte foarte grave pentru firme, salariați, dar și pentru mediul de afaceri în general. Citește articolul
Reținerea și neplata către bugetul de stat a impozitelor și contribuțiilor va fi reincriminată ca faptă de evaziune fiscală, fiind pedepsită cu închisoarea de la unu la șase ani, conform unui proiect de act normativ lansat în dezbatere publică de către Ministerul Finanțelor Publice (MPF). Între cele 32 de impozite și contribuții datorate bugetului care vor intra sub incidența actului normativ se numără și impozitul pe dividende. Citește articolul