ACCES PREMIUM
Angajatorii nu pot folosi, în contractele de muncă, clauze prin care stabilesc în avans cuantumul pagubei pentru neîndeplinirea, de către salariat, a obligațiilor contractuale, a stabilit Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). E vorba, în esență, de clauza penală, despre care instanța supremă a reținut că este interzisă și că, acolo unde apare, aceasta trebuie considerată nulă. Decizia a fost publicată astăzi, în Monitorul Oficial și e obligatorie tot de azi.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Guvernul a oficializat unele modificări semnificative la condițiile aplicării facilităților fiscale din domeniul construcțiilor. Din păcate, pentru a complica lucrurile, regulile se aplică din mijlocul lunii iulie 2019. Astfel, apare următoarea întrebare: angajatorii aplică facilitățile fiscale, în noile condiții, pentru întreaga lună iulie sau doar pentru perioada 21 - 31 iulie?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor se stabilesc, printre altele, în funcție de cifra de afaceri pe care o au angajatorii. Dacă acum regula este că cifra de afaceri de 80% din construcții trebuie calculată lunar pentru anul curent, din iulie 2019 ea se va calcula pe anul anterior pentru anul curent, conform unei ordonanțe recent apărute în Monitorul Oficial. Firmele din domeniul construcțiilor beneficiază, între 2019 și 2028, de taxe salariale reduse pentru salariații proprii.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Lista activităților acoperite de facilitățile fiscale din domeniul construcțiilor va fi extinsă începând de luna viitoare, conform unui act normativ recent publicat în Monitorul Oficial. Concret, firmele din domeniul construcțiilor beneficiază, între 2019 și 2028, de taxe salariale reduse pentru salariații proprii, însă acestea se aplică doar anumitor activități.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Angajatorii din construcții care nu acordă salariul minim brut diferențiat de 3.000 de lei, deși sunt obligați s-o facă, vor risca să piardă facilitățile fiscale acordate acestui domeniu de activitate, conform unui act normativ apărut recent în Monitorul Oficial. Mai precis, firmele vor trebui să achite din urmă diferențele de taxe salariale din perioada în care au beneficiat de facilități, la care se vor adăuga dobânzi și penalități de întârziere.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
De luna viitoare, Guvernul va schimba condițiile în care angajatorii din domeniul construcțiilor pot beneficia de facilitățile fiscale introduse la începutul anului 2019, conform unui act normativ apărut vineri în Monitorul Oficial. Mai precis, este vorba de schimbări la condiția referitoare la cifra de afaceri realizată, la taxarea salariilor și la lista domeniilor de activitate în care se pot aplica facilitățile.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În fața unei îmbătrâniri demografice și a unei piețe de muncă în continuă dezvoltare și transformare, populațiile viitoare din statele membre ale Uniunii Europene (UE) vor trebui să devină din ce în ce mai adaptabile. Mulțumită avansurilor tehnologice din domeniul medicinii și a unei calități ridicate a vieții, europenii se așteaptă la vieți mai lungi, mai sănătoase și mai active. Deși are o cauză pozitivă, respectiv succesele din domeniile care țin de sănătate și de standardele vieții, îmbătrânirea populației poate și, probabil, va avea efecte negative asupra economiei UE și, în special, asupra modului prin care populația activă va susține populația din ce în ce mai mare de pensionari. Asta arată un studiu recent al Comisiei Europene (CE), care a ajuns la concluzia că până în anul 2060 populația cu vârstă de muncă din UE va fi depășită cu mult de pensionari.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Burnout-ul, recunoscut oficial ca boală
La finele lunii mai 2019, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a recunoscut burnout-ul ca boală și l-a adăugat în noua clasificare internațională a bolilor, care va intra în vigoare în anul 2022. Potrivit OMS, burnout-ul, adică epuizarea prin muncă, are trei „simptome” cu ajutorul cărora poate fi recunoscut de angajatori, respectiv sentimentul de epuizare fizică și psihică, detașarea mentală vizavi de slujbă și performanțele slabe la locul de muncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Legislația relevantă privind protecția datelor (Regulamentul general privind protecția datelor - GDPR) și cea privind respectarea dreptului la viață privată (articolul 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului) stabilesc o serie de elemente constrângătoare pentru angajatorii care vor să își monitorizeze angajații la locul de muncă (cel mai des, acest lucru se întâmplă prin supraveghere video sau prin monitorizarea adreselor de mail de servici). Totuși, dincolo de limbajul abstract al legii, este important de văzut și anumite exemple concrete cu privire la forme permise de monitorizare a angajaților. De exemplu, un angajator ar putea să verifice mail-ul unui salariat dacă a existat o încălcare a unui drept de proprietate intelectuală. La fel, s-ar putea să fie monitorizate conversațiile angajaților dacă acestea însele ar putea implica o prelucrare neautorizată a datelor personale ale altor persoane.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a avut oportunitatea să se pronunțe asupra elementelor ce țin de viața privată a cuiva care pot fi luate în considerare când vine vorba de angajarea unei persoane pe o poziție.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Alexandros Bakos 
Alexandru Boiciuc 
Andreea Vrabie 
