Deciziile date de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) trebuie aplicate cu prioritate, de către instanțele judecătorești naționale, atunci când există hotărâri contradictorii date de Curtea Constituțională a României (CCR), a stabilit marți CJUE. Astfel, judecătorii care refuză să aplice o decizie CCR pentru că acest lucru ar fi contrar celor stabilite de CJUE nu pot risca să fie sancționați disciplinar. Citește articolul
Pentru respectarea, în principal, a dreptului la liberă circulație, autoritățile unui stat membru al Uniunii Europene (UE) ar trebui să-i elibereze unui minor, chiar dacă născut în alt stat membru, un act de identitate, în pofida faptului că nu recunoaște uniunea dintre părinții săi, de același sex, potrivit unei recente decizii a Curții de Justiție a UE (CJUE). Concret, autoritățile nu ar trebui să pretindă eliberarea unui alt act de naștere, național, ci să-l recunoască pe cel eliberat în celălalt stat membru și să respecte astfel drepturile minorului ca cetățean european. O atare conduită din partea autorităților nu ar echivala, spune CJUE, cu recunoașterea uniunii dintre acei părinți. Citește articolul
Timpul petrecut de un salariat la un curs de formare profesională care i-a fost impus de angajator constituie timp de lucru, chiar dacă are loc în afara locului obișnuit de muncă, respectiv la sediul furnizorului de servicii de formare, în afara programului de lucru și dacă, în acest răstimp, angajatul nu își exercită atribuțiile obișnuite, a stabilit Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o speță care a vizat un caz din România. Prin prisma deciziei CJUE, angajatorii se pot aștepta la eventuale solicitări din partea salariaților sau chiar a inspectorilor de muncă de compensare a timpului petrecut în formare profesională, cu împlinirea condițiilor menționate anterior, ca muncă suplimentară. Citește articolul
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire la faptul că, atâta timp cât poate fi stabilită o legătură directă și imediată între achiziții și livrări sau între achiziții și întreaga activitate economică a unei persoane impozabile, trebuie acordat dreptul de deducere a TVA pentru aceste achiziții, indiferent de (i) costul acestor achiziții și rezultatul acestora pentru societate sau de (ii) impactul favorabil sau nefavorabil asupra cifrei de afaceri ulterioare. Citește articolul
Într-o decizie recentă în domeniul TVA (regimul taxării inverse), Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat în privința refuzului deducerii TVA în cazul unei situații apreciate ca fiind o simulație, unde, cu bună-știință, factura emisă menționa un furnizor fictiv. CJUE se pronunță însă aici doar pe o fațetă a problemei, pentru că rămâne întrebarea ce se întâmplă în astfel de cazuri cu TVA colectat prin mecanismul taxării inverse. Citește articolul
La solicitarea divorțului, când se stabilește care ar fi instanța competentă teritorial, un soț, chiar dacă își împarte viața între două state membre (cea familială și cea profesională), nu poate avea decât o singură reședință obișnuită, nu mai multe, a subliniat recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), plecând de la cazul unui cetățean francez căsătorit în Irlanda și care-și împărțea viața între cele două state. Citește articolul
Simplul fapt că administratorul unei firme care solicită cod de TVA este asociat într-o altă firmă aflată în insolvență nu este de ajuns pentru a refuza înregistrarea în scopuri de TVA, a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un caz românesc. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuie să și verifice efectiv dacă există un risc de evaziune, nu doar să-și bazeze refuzul pe o regulă din legislație. În prezent, existența unei asocieri cu o firmă în insolvență este considerată, conform legislației, un risc fiscal luat în calcul la acordarea codului de TVA. Citește articolul
Este exagerat ca dreptul de deducere a TVA-ului să fie condiționat de respectarea unor obligații de formă, cum ar fi reînregistrarea în scopuri de TVA, fără a verifica cerințele de fond, a decis recent Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-un caz ce vizează România în mod direct. Este vorba de situația unei firme cu cod anulat de TVA căreia i s-a refuzat sistematic reînregistrarea și deducerea taxei pentru că administratorul său era asociat într-o altă firmă aflată în insolvență. Citește articolul
Deciziile Comisiei Fiscale Centrale (CFC), hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) și deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) pot reprezenta temei de solicitare a reexaminării deciziei de soluționare a contestației, astfel că specialiștii recomandă ca aceste decizii și hotărâri să fie urmărite în mod constant pentru ca firmele să nu rateze ceva ce ar putea să le avantajeze. Citește articolul
O perioadă de gardă în regim de permanență nu constituie în integralitatea sa timp de lucru decât dacă constrângerile impuse lucrătorului afectează în mod semnificativ posibilitatea sa de a gestiona în această perioadă timpul său liber, a subliniat de mai multe ori Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în aplicarea dreptului european. Într-o speță recent soluționată, CJUE îi explică instanței irlandeze care a solicitat lămuririle cum ar trebui să aprecieze într-o situație privind gărzile în regim de permanență dacă lucrătorul chiar face subiectul unei constrângeri semnificative în timpul său liber din cauza condițiilor legale ori contractuale impuse de regimul de permanență. Citește articolul