ACCES GRATUIT

CJUE: Șoferii profesioniști pot fi amendați o singură dată, nu de mai multe ori, pentru lipsa înregistrărilor tahografului din ultimele 29 de zile

În cazul unui control, șoferii de camion sau autobuz care nu prezintă foile de înregistrare ale tahografului pentru ziua în curs și anterioarele 28 de zile pot fi sancționați o singură dată, indiferent de numărul foilor lipsă, apare într-o decizie de miercuri a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Regularizarea facturilor în care s-a menționat nejustificat TVA-ul trebuie permisă firmelor, chiar dacă sunt inspectate fiscal

Companiile trebuie să aibă posibilitatea legală de a regulariza facturile în care au menționat în mod nejustificat TVA-ul, inclusiv dacă acest lucru se face ca urmare a începerii unei inspecții fiscale, au stabilit recent judecătorii Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Perioada minimă de repaus zilnic în cazul mai multor contracte de muncă cu același angajator se apreciază în ansamblu, nu pe fiecare contract

În cazul în care un lucrător a încheiat mai multe contracte de muncă cu același angajator, perioada minimă de repaus zilnic se aplică contractelor considerate în ansamblul lor, iar nu fiecăruia dintre contracte luate în considerare în mod separat - este concluzia la care a ajuns Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă ce vizează situația unor angajați români. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Gărzile în regim de permanență reprezintă timp de lucru dacă limitările impuse îl împiedică pe angajat să-și gestioneze timpul liber

Perioada de gardă poate fi calificată, potrivit legislației europene, fie ca perioadă de repaus, fie ca timp de lucru. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) subliniază, recent, că atunci când limitările impuse de angajator, de reglementări naționale sau de contracte colective ajung să-l împiedice pe angajat să facă ce dorește cu timpul său liber nu mai vorbim de timp de repaus nici în situațiile în care angajatul, în perioadele de permanență, nu muncește efectiv pentru angajator. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Rambursarea TVA în 2021: Noutăți din jurisprudența europeană și regulile aplicabile în acest an

În a doua parte a anului trecut și în prima parte a anului curent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a venit cu trei decizii importante ce țin de rambursarea TVA-ului. Chiar dacă doar două dintre ele vizează în mod expres România, și a treia este demnă de reținut, în contextul rambursărilor din 2021. Totodată, reamintim ce reguli generale se aplică anul acesta la rambursarea TVA-ului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Dacă o cerere de rambursare a TVA nu conține numărul facturii, dar conține alt număr ce permite identificarea ei, Fiscul trebuie să accepte solicitarea

Este disproporționat ca autoritățile fiscale să respingă o cerere de rambursare a TVA din cauza lipsei numărului secvențial al facturii, atâta timp cât factura conține alt număr care să permită identificarea ei, a considerat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă în materia TVA. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Uneori, firmele datorează TVA atunci când acordă mașini de serviciu salariaților proprii

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat, într-o decizie din 20 ianuarie, că o firmă care îi oferă salariatului ei o mașină nu datorează taxă pe valoarea adăugată, dacă nu îi cere o contraprestație acelui angajat pentru mașină (contraprestație putând însemna chiar și o reducere proporțională a salariului). În schimb, dacă angajatul oferă ceva pentru utilizarea mașinii de serviciu, firma datorează TVA. Sau, chiar dacă nu primește nimic pentru acest lucru, firma tot va datora TVA dacă și-a dedus TVA-ul plătit în amonte. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Dreptul la tăcere

CJUE: În anumite situații, o persoană care riscă o sancțiune administrativă ar putea să refuze să dea declarații

Există anumite situații în care o persoană care e audiată, în cadrul unei investigații administrative (ce ar putea duce la sancționarea acelei persoane), ar putea să refuze să dea declarații, pentru a nu se autoincrimina și a nu risca, astfel, sancționarea. Poate părea suprinzător că dreptul la tăcere, o garanție procesuală penală, s-ar putea extinde și atunci când natura formală a unei sancțiuni e administrativă. De aceea, ce am zis mai sus se aplică doar în cazul în care vorbim de sancțiuni stabilite de dreptul Uniunii Europene (UE) sau în baza acestuia, potrivit unei decizii de azi a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Teoretic, ar trebui să vorbim de același lucru și în cazul situațiilor pur interne din România, dar lucrurile sunt ceva mai complicate aici. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Vânzarea unui imobil ipotecat atribuit la licitație creditorului nu reprezintă, prin ea însăși, o operațiune supusă TVA

Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că un împrumutător căruia i-au fost atribuite niște imobile ipotecate ale împrumutatului, la o licitație, și care a vândut, ulterior, acele bunuri nu a fost implicat într-o activitate economică. De aceea, această tranzacție nu ar fi suficientă, prin ea însăși, să îl transforme pe creditorul căruia i-au fost atribuite imobilele respective într-un plătitor de taxă pe valoare adăugată (TVA). Interpretarea CJUE pornește de la o situație din România, în care Fiscul a considerat contrariul: că persoana care a vândut imobilele atribuite trebuia să plătească TVA. Citește articolul

ACCES PREMIUM

CJUE: Bunul unei firme care e folosit într-o infracțiune n-ar trebui confiscat dacă aceasta nu bănuia scopul ilicit pentru care era folosit

Pentru că (și) legslația română prevede, în anumite situații, că bunurile folosite pentru comiterea unei infracțiuni sunt confiscate, pot apărea situații în care acele bunuri aparțin unor persoane de bună-credință, care nu erau implicate - în niciun fel - în activitatea criminală respectivă. Cu alte cuvinte, aceste persoane nici măcar nu știau pentru ce le era folosit bunul. În asemenea situații, confiscarea bunului în cauză le-ar afecta puternic dreptul de proprietate, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, în 14 ianuarie, asupra acestei probleme, reținând că bunurile persoanelor de bună-credință nu ar trebui confiscate, când sunt folosite pentru comiterea unei infracțiuni. Citește articolul