ACCES PREMIUM
Este disproporționat ca autoritățile fiscale să respingă o cerere de rambursare a TVA din cauza lipsei numărului secvențial al facturii, atâta timp cât factura conține alt număr care să permită identificarea ei, a considerat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) într-o decizie recentă în materia TVA.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat, într-o decizie din 20 ianuarie, că o firmă care îi oferă salariatului ei o mașină nu datorează taxă pe valoarea adăugată, dacă nu îi cere o contraprestație acelui angajat pentru mașină (contraprestație putând însemna chiar și o reducere proporțională a salariului). În schimb, dacă angajatul oferă ceva pentru utilizarea mașinii de serviciu, firma datorează TVA. Sau, chiar dacă nu primește nimic pentru acest lucru, firma tot va datora TVA dacă și-a dedus TVA-ul plătit în amonte.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dreptul la tăcere
Există anumite situații în care o persoană care e audiată, în cadrul unei investigații administrative (ce ar putea duce la sancționarea acelei persoane), ar putea să refuze să dea declarații, pentru a nu se autoincrimina și a nu risca, astfel, sancționarea. Poate părea suprinzător că dreptul la tăcere, o garanție procesuală penală, s-ar putea extinde și atunci când natura formală a unei sancțiuni e administrativă. De aceea, ce am zis mai sus se aplică doar în cazul în care vorbim de sancțiuni stabilite de dreptul Uniunii Europene (UE) sau în baza acestuia, potrivit unei decizii de azi a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Teoretic, ar trebui să vorbim de același lucru și în cazul situațiilor pur interne din România, dar lucrurile sunt ceva mai complicate aici.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că un împrumutător căruia i-au fost atribuite niște imobile ipotecate ale împrumutatului, la o licitație, și care a vândut, ulterior, acele bunuri nu a fost implicat într-o activitate economică. De aceea, această tranzacție nu ar fi suficientă, prin ea însăși, să îl transforme pe creditorul căruia i-au fost atribuite imobilele respective într-un plătitor de taxă pe valoare adăugată (TVA). Interpretarea CJUE pornește de la o situație din România, în care Fiscul a considerat contrariul: că persoana care a vândut imobilele atribuite trebuia să plătească TVA.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru că (și) legslația română prevede, în anumite situații, că bunurile folosite pentru comiterea unei infracțiuni sunt confiscate, pot apărea situații în care acele bunuri aparțin unor persoane de bună-credință, care nu erau implicate - în niciun fel - în activitatea criminală respectivă. Cu alte cuvinte, aceste persoane nici măcar nu știau pentru ce le era folosit bunul. În asemenea situații, confiscarea bunului în cauză le-ar afecta puternic dreptul de proprietate, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, în 14 ianuarie, asupra acestei probleme, reținând că bunurile persoanelor de bună-credință nu ar trebui confiscate, când sunt folosite pentru comiterea unei infracțiuni.
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Retrospectiva 2020
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a luat în acest an mai multe hotărâri cu impact asupra consumatorilor, fie că este vorba de contractele pe care aceştia le au cu băncile, fie că este vorba de recompensarea primită în cazul unui zbor amânat sau anulat.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Retrospectivă 2020
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a adoptat trei decizii importante în domeniul muncii, anul acesta. Discutăm de felul cum pot fi folosiți salariații temporari, posibilitatea de acordare a unui concediu suplimentar exclusiv salariatelor, în anumite situații, dar și de riscul pentru angajatorul care a făcut o concediere ilegală să suporte plata concediului de odihnă pentru perioada dintre momentul concedierii și cel al reintegrării în funcție.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Retrospectiva 2020
Și în acest an, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a dat o serie de decizii cu privire la aspecte din diverse domenii, printre care și cel fiscal, multe dintre deciziile din această zonă vizând taxa pe valoarea adăugată (TVA).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Răspunzând la o întrebare preliminară, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis că dreptul Uniunii Europene (UE) le permite angajatorilor să le acorde un concediu suplimentar exclusiv mamelor, fără ca acesta să fie discriminatoriu față de angajații bărbați, dacă logica acordării acelui concediu ține de protecția salariatelor, ca urmare a efectelor sarcinii și ținând cont de starea specifică de maternitate. Cu alte cuvinte, dacă acel concediu este dat pentru a ajuta la revenirea unei salariate dintr-o stare în care se află, din cauza unor condiții biologice specifice (și în care un salariat bărbat nu s-ar putea afla), nu există discriminare.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a adus clarificări suplimentare felului cum poate fi exercitat dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată. Aceasta a interpretat dreptul european în materie (aplicabil și în România) ca permițând deducerea TVA plătită în amonte și atunci când un contribuabil
nu mai folosește bunurile cumpărate pentru un proiect inițial de investiții (din motive neimputabile lui), dar tot le folosește pentru derularea unei activități impozabile. Decizia a pornit de la realitățile fiscale din România, unde Autoritatea fiscală (ANAF) refuza, de multe ori, dreptul de deducere a TVA, în asemenea situații.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Alexandros Bakos 
Lucia Tozaru 
Dragos Niculescu 
