ACCES PREMIUM
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire la faptul că, în situația unei prestări de servicii între două persoane impozabile, situate în state membre diferite, din perspectiva TVA, locul prestării de servicii nu se schimbă chiar dacă prestatorul știa sau ar fi trebuit să știe că participă la o fraudă privind TVA‑ul, săvârșită în cadrul unui lanț de operațiuni.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire la faptul că, în absența unei facturi fiscale, un acord scris încheiat între părți în cadrul unei operațiuni de leasing financiar poate fi considerat factură. În aceste scopuri, acordul ar trebui, totuși, să conțină toate informațiile necesare pentru ca autoritățile fiscale să determine dacă sunt îndeplinite condițiile de fond în vederea exercitării dreptului de deducere a TVA.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire la faptul că nu constituie fraudă sau abuz de drept situația în care o persoană impozabilă își exercită dreptul de deducere a TVA achitată în amonte pentru achiziția unui imobil printr-o procedură de vânzare silită de la o altă persoană impozabilă aflată în insolvență, chiar dacă aceasta știa sau ar fi trebuit să știe că vânzătorul imobilului se afla în dificultate financiară și că nu putea plăti bugetului de stat TVA colectată ca urmare a vânzării imobilului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) confirmă marți că dreptul UE se opune unei păstrări generalizate și nediferențiate a datelor de transfer și a datelor de localizare, cu excepția cazurilor de amenințare gravă pentru securitatea națională, în cauzele conexate SpaceNet și Telekom Deutschland. Pentru combaterea criminalității grave, statele membre pot totuși, cu respectarea strictă a principiului proporționalității, să prevadă, printre altele, o păstrare direcționată și/sau rapidă a unor asemenea date, precum și o păstrare generalizată și nediferențiată a adreselor IP.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire la faptul că, prin reglementările și practicile naționale, România impune contribuabililor ca la data anulării codului de TVA să efectueze ajustarea TVA dedusă pentru bunurile de capital existente în patrimoniu, fără a da posibilitatea acestor persoane să facă dovada dacă sunt îndeplinite sau nu condițiile de fond pentru menținerea deducerii TVA. În esență, soluționarea cauzei impune legiuitorului român să elimine din legislație obligația de ajustare a TVA dedus pentru bunurile de capital la data anulării codului de TVA, totodată indicând expres că simpla anulare a codului nu poate fi sinonimă cu a considera că bunurile de capital nu sunt alocate unei activități economice.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat interpretarea dată de autoritățile fiscale române într-o serie de decizii de impunere emise în privința contribuabililor de pe piața asigurărilor, stabilind că art. 56 alin. 1 lit. c din Directiva 112/2006 trebuie interpretat în sensul că serviciile de soluționare a daunelor prestate de societăți corespondente în numele și pe seama unei societăți de asigurări nu fac parte din serviciile prestate de consultanți, ingineri, birouri de consultanță, avocați, contabili și alte servicii similare și nici din prelucrările de date sau din furnizarea de informații, iar TVA nu este datorată în România.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Taxarea inversă nu poate fi aplicată în România fără ca furnizorul să obțină în prealabil un cod de TVA, a stabilit, printr-o decizie recentă, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Astfel, inspectorii fiscali pot cere plata retroactivă a TVA-ului furnizorilor care n-au cod de TVA, deși erau obligați să-l obțină, chiar dacă aceștia desfășoară operațiuni vizate de taxarea inversă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
La câteva luni de la ultima hotărâre dată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) ce vizează posibilitatea administrațiilor fiscale de a cere informații privind unitățile de cazare de la platforma de intermediere AirBnB, o altă cauză ce o vizează avansează în circuitul CJUE. De data aceasta, avem opinia unuia dintre avocații generali ai CJUE pe seama unei reglementări care a pretins AirBnB să rețină la sursă, în calitate de intermediar imobiliar, impozitul pe veniturile din contractele de închiriere, dar și să-și desemneze un reprezentant fiscal la nivel local. Cu una singură dintre aceste „pretenții” fiscale nu a fost de acord avocatul CJUE:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dreptul european prevede că instanța națională este obligată să aprecieze din oficiu caracterul abuziv al unei clauze contractuale și că e nevoie de un control eficient al caracterului potențial abuziv al clauzelor. Drepturile consumatorilor în materia acestor clauze nu mai pot fi efectiv fructificate dacă ne lovim de reguli procedurale ce stabilesc, de pildă, că potențialul caracter abuziv al unei clauze poate fi analizat doar în ipoteza X sau Y, sau doar într-o anumită perioadă de timp, că instanța de executare nu poate face asta ș.a.m.d. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat pe marginea întrebărilor ridicate în mai multe state europene cu privire la interpretarea Directivei privind clauzele abuzive. Vestea bună e că legislația din România se va modifica în sensul indicat de CJUE la finele acestei luni. Citește articolul
ACCES GRATUIT
Dacă se putea demonstra legătura de cauzalitate între prejudiciul adus sănătății unei persoane și gradul de poluare a aerului datorat neîndeplinirii de către stat a obligațiilor asumate la nivel european, atunci statul ar putea fi obligat să achite despăgubiri persoanei respective, consideră unul dintre avocații generali ai Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Viboal FindEx 
avocatnet.ro 
PwC România 
Alexandru Boiciuc 
Simona Voiculescu 
