Românii care au încheiat contracte în care au fost constatate clauze abuzive au o serie de remedii la dispoziție prin care să obțină ștergerea efectelor negative ale acelor clauze. Primul și cel mai important este faptul că ele nu vor mai produce efecte (contractul, dacă este posibil, se va desfășura în continuare, fără acele clauze). Pe lângă aceste efect, mai există o serie de consecințe de care persoanele care au fost afectate acele prevederi contractuale pot beneficia: de exemplu, restituirea plăților făcute în baza lor. Aceste aspecte - printre altele - au fost abordate recent într-o comunicare a Comisiei Europene referitoare la interpretarea și aplicarea legislației privind clauzele abuzive. Citește articolul
Administratorii de site-uri echipate cu butonul "îmi place" (like) al Facebook trebuie să aibă în vedere o decizie recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) în materia prelucrării de date personale. Potrivit Curții, folosirea acelui buton îi face pe aceștia operatori de date alături de Facebook în privința colectării și transmiterii către platforma socială a datelor vizitatorilor site-ului echipat cu butonul respectiv. Citește articolul
Răspunzând la o întrebare preliminară adresată acesteia, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat asupra obligațiilor comercianților care vând produse sau servicii online de a pune la dispoziția clienților lor mijloace de comunicare, astfel încât cei din urmă să poată lua legătura cu primii. În esență, problema s-a pus în condițiile în care un astfel de comerciant nu pusese la dispoziție un telefon direct, ci doar o opțiune de „call-back” (care implica faptul că acel comerciant va contacta el consumatorul, după ce acesta va face o serie de pași). CJUE a spus că nu contează mijlocul de comunicare pus la dispoziție de comerciant, ci doar dacă acesta satisface criteriile de posibilitate de contact direct și de eficiență. Accentul s-a pus pe posibilitatea efectivă de informare și nu pe formă. Citește articolul
Dreptul pozitiv român și jurisprudența aferentă acestuia au instituit două mecanisme de sancționare a evaziunii fiscale relative la TVA. Primul are la bază răspunderea juridică fiscală, adică în special nedeductibilitatea cheltuielii efectuate urmată de accesorii, iar al doilea mecanism are la bază răspunderea juridică penală. Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit recent o a treia cale de urmat dacă operațiunea economică nu intră în sfera de aplicare a TVA, poziționând-o între accesorii și sancțiunea penală: rectificarea facturii pentru a elimina TVA-ul. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat, recent, asupra posibilității de acoperire, de către asigurător, a prejudiciilor cauzate de un autovehicul parcat. Problema a fost că asigurarea obligatorie auto vizează folosirea autovehiculului. Astfel, apăruse o întrebare dacă parcarea unei mașini, într-un garaj, pentru mai mult de 24 de ore, ar reprezenta o astfel de folosire. CJUE a răspuns afirmativ. Prin urmare, dacă o mașină parcată astfel produce un prejudiciu, asigurătorul poate fi obligat la plata despăgubirilor. Citește articolul
Taxa de autostradă pe care deținătorii de mașini trebuiau să o plătească în Germania (sub forma unei viniete) a fost considerată discriminatorie, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Discriminarea exista din cauză că, în fapt, deținătorilor de mașini înmatriculate în Germania le era rambursată taxă plătită, în timp ce celor din alte state membre ale Uniunii Europene (UE) nu. Astfel, firmele românești care, pentru transport de mărfuri sau prestări de servicii, trebuie să folosească autostrăzile germane s-ar putea să nu mai trebuiască să plătească taxa în cauza. Acest lucru nu este garantat, însă. S-ar putea la fel de simplu doar să scadă prețul unei astfel de taxe sau să rămână la fel. Doar că și germanii vor avea de plătit, de acum, o astfel de taxă, pentru a nu mai exista discriminare. Citește articolul
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) s-a pronunțat cu privire la obligația angajatorilor de a ține o evidență a tuturor orelor lucrate de angajați, în baza dreptului Uniunii Europene. În esență, problema a vizat orele concrete cu privire la care trebuie ținută o evidență: doar cele lucrate suplimentar sau și cele lucrate în mod obișnuit. Citește articolul
Recent, Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat că inclusiv sugerarea, prin imagini, că un produs provine dintr-o anumită regiune geografică (astfel de produse beneficiind de protecția denumirilor de origine), deși el nu este produs acolo și/sau nu respectă condițiile de calitate pe care astfel de produse le respectă, este ilegală. Practic, este interzisă inducerea în eroare, inclusiv prin imagini, a consumatorilor că un produs are o anumită origine geografică și că are caracteristicile specifice produselor din acel loc, deși nu este așa. Citește articolul
În Uniunea Europeană (cel puțin), ai dreptul la despăgubiri dacă zborul tău este amânat din cauza companiei aeriene. Totuși, există și situația când un zbor este amânat din cauza unor împrejurări excepționale, care nu puteau fi evitate de către compania aeriană. În mod normal, într-un astfel de caz nu poți obține despăgubiri, dar compania aeriană va trebui să dovedească faptul că a luat toate măsurile rezonabile pentru evitarea/remedierea situației. Dacă nu poate să dovedească așa ceva, ai dreptul la despăgubiri. Citește articolul
Într-o hotărâre adoptată zilele trecute de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), aceasta s-a pronunțat asupra faptului că un contract de credit care conține clauze abuzive referitoare la asumarea riscului valutar de către un împrumutat trebuie să poată fi anulat, dacă e vorba de clauze esențiale pentru contract (adică acele prevederi fără de care respectivul împrumut nu ar fi fost acordat). Citește articolul