ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Podcast Angajatul are suspiciuni cu privire la controlul ITM desfășurat - cui și cum trebuie să-i dovedească bănuielile sale?

Pornind de la detaliile unui caz concret, vorbim în primul episod din podcastul nostru despre drepturile inspectorilor de a obține informații de la angajați, obligația acestora din urmă de a răspunde corect la solicitări, suspiciunile legate de obiectivitatea inspectorilor și despre permisibilitatea înregistrărilor ca probe. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Munca suplimentară nu se plătește în tichete de masă

Completarea eronată sau într-un mod neclar a contractului individual de muncă este de natură să genereze confuzii sau, în anumite situații, chiar conflicte de muncă, în special în cazul în care elementul neclar este unul esențial, cum ar fi salariul. În același timp, lipsa informării prealabile, combinată cu superficialitatea în abordarea aspectelor privind timpul de muncă și a modului în care, în mod legal, munca suplimentară trebuie compensată, uneori și cu alte aspecte care depășesc limitele bunei credințe, în ansamblu, stau la baza conflictelor. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

„Nu accepți sarcini în plus, îți desființăm postul” sau ce pățesc angajații care nu mai vor să lucreze cât pentru doi

Sunt domenii unde, dacă ar fi să întrebăm majoritatea lucrătorilor, am primi un răspuns categoric cu privire la dorința de încadrare în muncă: salarii care se regăsesc în vârful graficelor din statistici, birouri mari, scaune confortabile și teambuilding-uri dese. Dar sunt condițiile de muncă realmente mai bune acolo unde sunt și salariile de top? Se respectă mai mult drepturile angajaților sau la fel ca în alte părți? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Răspunderea patrimonială: De la îndemnul „șefului” de a nu respecta legea, până la recuperarea prejudiciului de către angajatorul amendat

Relația de muncă implică subordonarea salariatului care prestează activitatea în beneficiul angajatorului său, însă autoritatea angajatorului nu presupune și ordine sau dispoziții nelegale și nici sarcini sau atribuții care nu sunt specifice postului pentru care a fost încheiat contractul individual de muncă. Evaziunea fiscală este prezentă, în continuare, la un nivel ridicat, iar sancțiunile sunt, de asemenea, destul de mari, scopul lor fiind de a descuraja acest fenomen. În cazul în care faptele sunt depistate și sunt aplicate sancțiuni, se ridică, desigur, problema responsabilității. Într-un caz concret, angajatul primește o dispoziție verbală de a nu respecta legea, vine controlul și aplică o amendă cu patru zerouri. Amenda e plătită, desigur, de angajator, însă imediat după acesta vrea să recupereze paguba de la angajat - iată de ce poate fi total îndreptățit să facă asta. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Prima pentru „cumințenia pământului” merge la angajații care nu pun prea multe întrebări

Legislația actuală nu permite angajatorilor să facă diferențe salariale după criterii subiective și aici intră și primele acordate angajaților. De ce dintre mai mulți angajați care fac o muncă de valoare egală doar unii primesc prime la final de an? Aceasta e o întrebare la care angajatorul trebuie să răspundă motivat și având în spate o radiografie obiectivă a lucrurilor. Altfel, poate răspunde pentru discriminare. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Uneori, practicile nelegale sunt atât de des folosite că angajații înșiși le consideră normale și preferabile legii

Pe ideea „accepți asta, că n-ai altă variantă”, o companie dă afară în ajunul sărbătorilor de iarnă o bună parte din angajații săi: prin e-mailuri, angajații sunt informați că pot semna acordurile de încetare în trei zile, urmând să primească trei salarii compensatorii. Dacă nu semnează, nu primesc nimic. Deloc surprinzător, toți semnează acordurile și rămân fără loc de muncă până la Crăciun. Sunt sectoare de activitate unde aceste practici, ocolitoare unor proceduri de durată și unor negocieri reale cu angajații, sunt considerate normale inclusiv de angajați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Când angajatul e suficient de informat cât să devină incomod

Faptul că un salariat se informează în timpul programului de lucru despre drepturile și obligațiile sale, că încearcă să înțeleagă ce consecințe legale au actele pe care le primește spre semnare nu reprezintă o încălcare obligațiilor sale de serviciu, ci demonstrează că angajatorul are salariați competenți. Se întâmplă însă, contrar principiului bunei-credințe, ca odată ce angajatul începe să pună întrebări, să fie considerat incomod. În același timp, angajatul e suficient de bun cât să fie indispensabil angajatorului pe timpul unui concediu mai lung, să fie pus să muncească ore suplimentare deși are contract part-time, să nu știe când și în ce fel se modifică regulamentul intern sau să afle că interesele îi sunt reprezentate de colegi numiți, nu aleși de el. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Super-ofertă la plecare: ”semnezi că pleci azi și te angajez tot eu, în două săptămâni”

Într-o zi, angajatorul vine și îi îndeamnă pe lucrători să accepte încetarea contractelor, să-și asume o scurtă perioadă de șomaj, urmând apoi „să-i preia” pe o altă societate. Același angajator beneficiază de bani de la stat pentru angajarea șomerilor. Unul dintre multele exemple în care cineva se folosește de lege în alt scop decât a fost scrisă și în detrimentul celor care ar avea realmente de câștigat de pe urma ei. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Munca în weekend: când ambele părți își urmăresc interesul, dar niciuna litera legii

Repartizarea timpului de muncă este, de multe ori, o provocare și pentru cei care activează în domeniul resurselor umane, iar abordarea transparentă, alături de o informare corectă și concretă din partea angajatorului devine chiar un element esențial pentru a preîntâmpina situațiile care se pot transforma într-un conflict. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Realități de pe piața muncii

Când barierele lingvistice pot crește riscul producerii unor accidente de muncă

Legea sănătății și securității în muncă (SSM) prevede că angajatorul trebuie să ia măsurile care se impun pentru a asigura securitatea și sănătatea salariaților, să prevină riscurile profesionale, dar și să-i informeze și să-i instruiască pe aceștia. În realitatea pieței muncii din țara noastră, unor angajatori le revine obligația de a bifa regulile de SSM în contextul unei echipe mixte, de angajați români și străini. Ar trebui angajatorul să ia în considerare barierele lingvistice dintre angajații săi, care s-ar putea să nu se înțeleagă în aceeași limbă? Ar trebui angajatorul să ia în calcul ce înseamnă atare bariere lingvistice în privința riscurilor de SSM? Un exemplu de astfel de situație, în articolul de azi. Citește articolul