Cele mai recente completări în Codul muncii au fost aduse luni, prin Legea 151/2020 și vizează discriminarea angajaților. Alături de o altă lege, ce prevede despăgubirea pentru hărțuirea morală și care-și așteaptă promulgarea, aceste modificări legislative aduc firmelor din România în atenție faptul că nu trebuie să (mai) fie pasive în fața unor comportamente de acest fel și dau angajaților mai mult avânt pentru a-și reclama hărțuitorii. Citește articolul
Printr-o lege care se aplică de astăzi, regimul discriminării în muncă prevăzut de Codul muncii a fost modificat: mai multe criterii de discriminare și includerea noțiunilor de hărțuire la locul de muncă, victimizare și discriminare prin asociere. Schimbările introduc și o amendă de la 1.000 la 20.000 de lei pentru discriminarea la muncă. Citește articolul
Discriminarea la locul de muncă poate îmbrăca diverse forme, fiind un fenomen destul de răspândit. Se manifestă pe criterii de sex, naționalitate, etnie, handicap, îmbracă uneori forma hărțuirii - sexuale, morale. Angajatorii ignoră faptul că sunt responsabili de asigurarea unui mediu în care astfel de comportamente nu au loc și, chiar dacă nu se pot transforma în gardienii fiecărui salariat în parte, trebuie să le arate că astfel de comportamente nu sunt permise și că vor fi sancționate. Citește articolul
Obligațiile angajatorilor față de salariații lor sunt extrem de numeroase: de dinainte de momentul încheierii contractului și până la terminarea acestuia, de la cele de dreptul muncii, la cele fiscale, de sănătate și securitate în muncă, inclusiv de protecție contra discriminării ori hărțuirii la birou. Pentru angajator este esențial să rețină că acolo unde legea nu permite o derogare de la dreptul stabilit unui angajat, nu există posibilitatea de a se tocmi pe lângă lege cu cel pe care-l plătește. De multe ori, legile prevăd sancțiuni cu multe zerouri pentru angajatorii care nu respectă normele în vigoare. Citește articolul
Angajatorii sunt obligați să întocmească o politică internă privind hărțuirea la locul de muncă, conform unui act normativ care se aplică deja de câteva zile. Aceasta trebuie să conțină, printre altele, măsuri antihărțuire și o procedură de primire și soluționare a plângerilor de hărțuire ale salariaților. Citește articolul
Toți angajatorii, indiferent de domeniul în care activează și de numărul de angajați, sunt nevoiți să facă eforturi suplimentare pentru a asigura egalitatea de șanse și de tratament, potrivit unui act normativ care a ajuns joi în Monitorul Oficial. Regulamentele și procedurile interne trebuie modificate, informarea și conștientizarea fenomenului de hărțuire la muncă trebuie să fie în centrul unor politici interne noi, iar angajatorii trebuie să se asigure că descurajează comportamentele inadecvate. Citește articolul
Hărțuirea la muncă e un fenomen despre care nu se vorbește suficient de mult în societatea noastră, dar care nu ar trebui minimizat în acest context. Din păcate, victime ale hărțuirilor sunt adesea femeile. Cu rădăcini discriminatorii, fenomenul hărțuirii nu poate fi combătut dacă victimele nu-și cunosc drepturile, iar agresorii nu-și cunosc riscurile. Astfel, salariații trebuie să știe că au nu unul, ci mai multe remedii la îndemână în astfel de situații. Angajatorii trebuie să aibă în vedere cum pot fi sancționați de inspectorii de muncă atunci când tolerează și nu iau măsuri să corecteze astfel de întâmplări, dar și faptul că imaginea firmei poate avea mult de suferit dacă nu se face nimic pentru a preveni și sancționa intern faptele. Citește articolul
Faptele de hărțuire comise atât în public, cât și în privat, pot fi amendate contravențional cu până la 10.000 de lei, potrivit unei modificări legislative ce a intrat în vigoare în august 2018. De sancționarea acestor fapte se ocupă atât polițiștii, cât și jandarmii. Citește articolul
Din 9 august intră în vigoare o amendă contravențională pentru orice faptă de hărțuire, comisă în public sau în privat, care va permite pedepsirea mai rapidă a hărțuitorilor. Amenda, care va putea ajunge până la 10.000 de lei, se va aplica însă numai acelor fapte care au, în primul rând, legătură cu sexul persoanei. Cât despre hărțuirea psihologică, ea va putea fi amendată numai atunci când vorbim de fapte care se repetă și care afectează demnitatea ori integritatea fizică ori psihică a unei persoane. Citește articolul
Răspunderea disciplinară are obligatoriu ca temei comiterea unei abateri disciplinare. Așa cum e definită ea de Codul muncii, dacă nu există, nu se poate sancționa nici salariatul. Iar pentru faptele comise în timpul liber, un salariat nu are de ce să ofere explicații în fața unei comisii disciplinare. De la caz la caz, am putea vorbi de lucruri ce aduc un prejudiciu de imagine firmei, doar ca prejudiciul e greu de dovedit, așa cum punctează un specialist. Însă atunci când faptele salariatului sunt de factură penală, lucrurile se pot schimba: o condamnare definitivă poate atrage încetarea automată a raporturilor de muncă. Citește articolul