O modificare recentă a Legii nr. 129/2019 (actul normativ principal ce guvernează domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului) a extins obligațiile de desemnare a unei persoane responsabile (sau mai multe, în anumite situații) cu aplicarea Legii nr. 129/2019 și la firmele care comercializează bunuri și fac tranzacții în valoare de cel puțin 10.000 euro, lucru introdus în premieră. Până acum, asemenea firme erau exceptate expres de la această obligație. Citește articolul
Mai nou, în Legea prevenirii spălării banilor a apărut o obligație expresă pentru beneficiarii reali de a da firmelor private pe care le controlează toate informațiile despre ei, pentru ca acestea să-și poată îndeplini obligațiile față de autorități. În caz contrar, beneficiarii reali riscă amenzi de până la 150.000 de lei, dacă sunt persoane fizice. Citește articolul
Ultimele modificări aduse legislației pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării faptelor de terorism au introdus, printre altele, și „Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare”, care va fi operat de Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF). Registrul va conține informații despre datele bancare ale firmelor și persoanelor fizice din România. Pentru că vorbim de o stocare a unor date foarte importante pentru cei vizați, Ordonanța de urgență nr. 111/2020 (care a introdus și obligația implementării Registrului) a prevăzut o limită de timp în care pot fi păstrate datele: zece ani de la momentul încetării relației clientului cu instituția unde era deschis contul de plăți/bancar. Citește articolul
Persoanele fizice sau juridice pot solicita informații din registrul beneficiarilor reali de la Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), fără să demonstreze un interes legitim în acest sens. Măsură a fost oficializată săptămâna trecută printr-o ordonanță de urgență a Guvernului, publicată miercuri în Monitorul Oficial. Citește articolul
Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a decis recent: România trebuie să plătească scump faptul că a stat pasivă în fața obligației de a transpune una dintre directivele europene privind spălarea banilor. Legea 129, dată anul trecut, a venit cu trei ani mai târziu față de termenul-limită prevăzut pentru transpunere. Adoptată cu greu în Parlament, după încercarea de a scutura fără motiv organizațiile nonguvernamentale (ONG), Legea 129 a stresat la propriu mediul de afaceri cu o declarație inutilă, pe care un an mai târziu o corecta în privința frecvenței și chiar necesității de depunere. Citește articolul
Informațiile despre conturile bancare și de plăți ale tuturor persoanelor (fie că vorbim de persoane juridice, fie că vorbim de persoane fizice) vor fi disponibile, în curând, într-un registru al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Registrul nu este, deocamdată, operațional. Însă, odată ce va fi, vor avea acces la el și la informațiile din el toate autoritățile care au competență pe prevenirea spălării banilor și prevenirea finanțării terorismului. Citește articolul
Declarația privind beneficiarii reali poate fi depusă, de către firme, în mai multe feluri, așa cum reiese dintr-o recentă ordonanță de urgență dată de Guvern. Concret, declarația se poate depune și fără a mai face o deplasare specială la un oficiu al Registrului Comerțului. Citește articolul
Deși încă apar întrebări cu privire la ultimele modificări aduse legislației pentru prevenirea spălării banilor și a faptelor de terorism (prin Legea nr. 129/2019), Guvernul a introdus (printr-o ordonanță apărută miercuri în Monitorul Oficial) altă serie de schimbări ale reglementărilor în domeniu, printre altele, extinzând obligațiile de raportare și la furnizorii de servicii privitoare la tranzacții cu criptomonede (cum e Bitcoin, de exemplu). De acum, și astfel de entități sunt nevoite să identifice tranzacții suspecte și să le raporteze dacă pot pune probleme din perspectiva legislației pentru prevenirea spălării banilor. Citește articolul
Având în vedere că, de joi, se aplică mai multe simplificări în privința obligațiilor firmelor de a depune declarația privind beneficiarul real (acea declarație care arată cine le controlează, de fapt) la Registrul Comerțului, este important de precizat că restul obligațiilor ce există pentru firme, în ceea ce privește prevenirea spălării banilor, se aplică, în continuare. În acest context, prezentăm o sinteză cu cele mai importante din aceste obligații. Citește articolul
Pentru că anumite firme nu mai depun, începând de azi, declarația privind beneficiarii reali, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) va completa în cazul acestora, din oficiu, Registrul beneficiarilor reali, folosidu-se de alte documente atașate cererii de înmatricuare sau de informații pe care le deține deja, atunci când vine vorba de firmele înregistrate, apare într-un comunicat de miercuri al oficiului. Citește articolul