Declarația privind beneficiarii reali, obligatorie prin legislația contra spălării banilor și pentru firme, și pentru asociații sau fundații, nu va mai trebui depusă de acele persoane juridice care se compun exclusiv din asociați persoane fizice, atunci când nu mai există alți beneficiari reali, potrivit unei legi care se aplica începând de joi. Citește articolul
Guvernul plănuiește să modifice cadrul legislativ aplicabil în domeniul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului, printr-un act normativ aflat acum în lucru. De fapt, schimbările reprezintă o transpunere a legislației europene relevante, care este într-o continuă modificare. Unul din lucrurile care se vor schimba vizează clarificarea faptului că și dezvoltatorii imobiliari sau evaluatorii autorizați vor avea anumite obligații de raportat tranzacțiile care se fac prin intermediul lor autorităților cu competență în domeniul prevenirii spălării banilor (acest lucru se aplică și acum, dar într-o formă limitată, după cum se va vedea mai jos). Citește articolul
Un proiect de act normativ prin care se urmărește schimbarea anumitor prevederi din Legea privind prevenirea spălării banilor și a faptelor de finanțare a terorismului (Legea nr. 129/2019) este propus pentru adoptare la Senat, după ce mai multe comisii au avizat favorabil propunerea. Acest proiect urmărește să limiteze obligațiile directe de raportare pe care le au acum avocații, contabilii, notarii și alte entități. De asemenea, se urmărește consacrarea respectării secretului profesional și de către Oficiul contra spălării banilor. Citește articolul
Două documente importante care țin de procedura de înregistrare a contractelor de fiducie au fost modificate, potrivit unui ordin al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), publicat recent în Monitorul Oficial. Concret, este vorba despre declarația de înregistrare a contractelor de fiducie și despre registrul contractelor de fiducie. Citește articolul
Firmele înregistrate la Registrul Comerțului (sau cele care vor urma să fie înregistrate) trebuie să depună la Registru o declarație prin care arată cine le controlează („declarația privind beneficiarul real”). Pentru că e vorba de o obligație complet nouă, extinderea acesteia cu privire la companii ar putea să îi ia pe mulți prin suprindere. De aceea, prezentăm mai jos patru aspecte care ar putea fi mai puțin cunoscute despre această cerință, dar care sunt de importanță majoră. Citește articolul
Având în vedere că cei care comit fapte de evaziune fiscală obțin acele venituri în mod ilegal, ei ar putea să încerce să ascundă originea ilicită a acelor bani, pentru a nu fi prinși. Astfel de fapte sunt considerate fapte infracționale de spălare de bani. În acest context, unii ar putea să se întrebe cum ar putea ajunge să răspundă pentru ambele fapte și, de aceea, prezentăm condițiile în care cineva ar putea răspunde atât pentru infracțiunea de evaziune fiscală, cât și pentru spălare de bani. Citește articolul
Declarația privind beneficiarul real, obligatorie conform legislației contra spălării banilor, trebuie depusă anual, însă având în vedere noutatea acestui document pentru anumite companii și existența a două termene în lege, au apărut întrebări printre cei interesați cu privire la când anume trebuie depusă anul acesta și dacă nu cumva trebuie depuse două declarații. Pentru a veni în ajutorul acestora, Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) a oferit recent un răspuns. Citește articolul
Accesul organului fiscal central la informații privind combaterea spălării banilor este prevăzut în procedura fiscală de la finele lui 2018. Practic, în anumite condiții, băncile, notarii, avocații, contabilii, asociațiile și comercianții sunt obligați să dea acces Fiscului la informații și documente în legătură cu clienții, relațiile de afaceri și evidențele tranzacțiilor. Citește articolul
Firmele de contabilitate, avocații și alte entități raportoare au anumite obligații de cunoaștere a clientelei în temeiul legii privind prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului. Prevederile acestei legi au fost completate de curând cu un set de norme de punere în aplicare, cu referiri inclusiv la măsurile de cunoaștere a clientelei și păstrării documentelor relevanteccare atestă identitatea clienților și faptul că au fost respectate obligațiile de cunoaștere a clientelei. Aceste documente trebuie menținute de către entitățile raportoare pentru o perioadă de cel puțin cinci ani. Altcumva, riscă amenzi ridicate de la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB). Citește articolul
Legislația pentru prevenirea spălării banilor și a finanțării terorismului stabilește că entitățile care au obligații în materie trebuie, printre altele, să adopte măsuri de cunoaștere a clienților. Aceste măsuri sunt de mai multe feluri și este important pentru cei care au asemenea obligații să știe ce care sunt potrivite de la caz la caz. Practic, cea mai bună modalitate de stabilire a măsurilor potrivite este prin raportare la gradul de risc existent într-o anumită situație dată. Obligația de cunoaștere a clientelei a fost detaliată recent în normele de aplicare ale legii contra spălării banilor. Citește articolul