Lucratul de acasă a devenit pentru mulți salariați noul normal pe fondul restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus. Telemunca le-a permis multora dintre aceștia să revină în orașele natale sau chiar să se relocheze în alte zone, îndepărtate de poluare sau aglomerație. Unii chiar iau în considerare mutarea în altă țară sau au făcut-o deja. Totuși, această mutare în altă țară sau chiar călătoriile în alte țări, în timp ce prestează activitatea ca și până acum, nu ar trebui să se facă fără a fi anunțat și angajatorul din România. Citește articolul
Securitatea și sănătatea în muncă (SSM) nu vizează doar sănătatea fizică a salariaților, cum probabil o văd cei mai mulți angajatori, ci ține cont și de sănătatea lor mintală. Agenția Europeană pentru SSM atrage atenția că, deși telemunca a permis afacerilor să funcționeze în parametrii oarecum normali în ultimul an și jumătate, pandemia de COVID-19 a expus salariații, pe lângă riscurilor de afecțiuni musculoscheletice, și la probleme legate de sănătate psihică. Citește articolul
În hotărârea privind măsurile de stare de alertă adoptată vineri de Executiv și aplicabilă de azi e prevăzută pentru angajatori, indiferent de dimensiunea personalului, obligația de a trece măcar 50% din angajați în telemuncă, dacă acest lucru e posibil. Doar pentru firmele cu peste 50 de angajați însă există, în subsidiar, obligația de a recurge la munca în schimburi. Citește articolul
Angajatorul român care vrea să le ofere telesalaraților săi posibilitatea de a lucra din orice colț al lumii trebuie să știe că această libertate oferită angajaților poate veni cu o serie de riscuri financiare. Asta nu înseamnă că telemunca în străinătate este un lucru rău și de nedorit, ci doar că presupune un efort de informare mai mare pentru angajator pe lângă cunoașterea legislației naționale în materie fiscală sau de muncă. Citește articolul
Telemunca făcută de salariați români în afara granițelor țării noastre, din orice punct al lumii, devine o situație din ce în ce mai întâlnită, însă nu trebuie confundată cu detașarea, mai ales că doar ultima beneficiază de un cadru legislativ specific. Citește articolul
Deși locul de unde lucrează în telemuncă nu mai trebuie menționat din primăvara acestui an, asta nu înseamnă că salariații pot pleca în altă țară și să lucreze în aceleași condiții ca și cum ar fi făcut-o de acasă, de exemplu, fără a anunța angajatorul. Pentru a nu se expune riscurilor care apar o dată cu ocazia prezenței unui salariat de-al său pe teritoriul altei țări, angajatorul poate decide limitarea dreptului de a lucra în telemuncă pe teritoriul României. Citește articolul
Unii salariați care au trecut oarecum forțat la începutul pandemiei în telemuncă au ajuns să lucreze nu doar de oriunde din România, ci și din alte state ale globului, de cele mai multe ori fără a-și anunța angajatorul despre acest fapt. Această muncă din afara granițelor poate avea implicații fiscale majore pentru firmele angajatoare, mai ales dacă salariații prestează un anumit tip de activitate. Citește articolul
Regimul fiscal preferențial pentru banii acordați de firme ca să acopere cheltuielile de telemuncă se aplică într-un plafon maxim de 400 de lei lunar, dar corespunzător numărului de zile din lună când se lucrează în telemuncă. Dar dacă, deși se lucrează zi de zi în telemuncă, nu tot programul de lucru zilnic e de acasă, ci și de la birou? Un specialist explică: Citește articolul
Un program de lucru flexibil poate însemna o individualizare a acestuia astfel încât orele de început și de final ale orarului de lucru să fie flexibile. Dacă salariatul vrea să își ia libertatea de a veni într-o zi la 9:00 și în alta, la 11:00, ideal ar fi ca între părți să existe o convenție măcar cu privire la termenele în care ar trebui ca salariatul să-l informeze, înainte, pe angajator despre cum va fi programul său în următoarea perioadă. Cu alte cuvinte, e necesară o minimă previzibilitate. Citește articolul
Ca să lucreze în telemuncă și să mai vină și la sediul angajatorului din când în când, firma și salariatul pot conveni asupra unui program de lucru flexibil: asta poate însemna ore de început și de final de muncă flexibile, zile sau ore din zi când se muncește obligatoriu de la birou ș.a.m.d. Convenirea unui program de lucru flexibil presupune însă acordul dintre cele două părți. Citește articolul