Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul
Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul
Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul
Concedierea unui angajat pentru că nu mai corespunde profesional sau pentru abateri disciplinare este adesea destul de complicată atunci când vorbim de angajați ce lucrează în mod obișnuit, de la birou. Cu atât mai dificile devin lucrurile pentru cei care lucrează la distanță, dacă firma nu și-a pus la punct dinainte nu doar aspectele interne ce țin de concedierile de acest fel, ci inclusiv chestiunile ce țin de prelucrarea datelor personale, de pontaje ș.a.m.d. Citește articolul
Una dintre problemele de care se pot lovi în practică firmele care continuă cu angajați în telemuncă pe termen lung este cercetarea și sancționarea unor abateri disciplinare. În câteva cuvinte, legea stabilește că angajatorul are dreptul să verifice activitatea angajatului, însă cum și când sunt chestiuni ce trebuie trecute negru pe alb în contracte și în procedurile interne. Una dintre recomandările oferite cu ocazia unei conferințe de profil organizate de avocatnet.ro este obținerea la nivel contractual a acordului salariatului pentru derularea acestor proceduri la un moment dat. Citește articolul
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) nu s-a modificat pentru a trata în mod special telemunca, dar în Legea telemuncii regăsim câteva prevederi de SSM - insuficiente însă, prin urmare, trebuie completate cu cele ale Legii SSM. Ipoteza accidentului de muncă în spațiul locuinței angajatului nu poate fi ignorată și nici nu ar trebui, întrucât faptele petrecute în timpul programului de muncă se pot încadra în unele dintre ipotezele asimilate accidentului de muncă, din moment ce nimic nu exclude telemunca în mod expres. Citește articolul
Opțiunea telemuncii pe termen lung, adică dincolo de momentul actual, când este impusă de autorități, nu e doar o chestiune de alegere a unui mod de lucru: angajatul X sau Y vrea să lucreze și/numai de acasă, formalizarea alegerii la nivel contractual și continuarea ca până acum, adică așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. În fapt, firmele ar trebui să se concentreze acum pe construirea unei politici privind telemunca, dacă nu au făcut-o deja, dar și pe adaptarea tuturor celorlalte aspecte care, așa cum sunt prevăzute acum la nivel intern, nu se pot aplica întocmai și situațiilor de telemuncă. Citește articolul
În urma unei decizii pronunțate marți de Curtea Constituțională a României (CCR), modificări aduse în 2020 la așa-zisa Lege a stării de alertă (Legea nr. 55/2020) au fost declarate neconstituționale - însă doar din cauză că ordonanța care le-a adus a fost adoptată cu vicii procedurale (lipsa unui aviz). Măsurile vizate, printre care posibilitatea ca autoritățile să impună masca de protecție și în aer liber sau trecerea la telemuncă prin acte unilaterale, vor fi eliminate din legislație abia după ce decizia Curții va fi publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul
Pentru că firma nu scapă de responsabilitățile în materia sănătății și securității în muncă (SSM) în cazul telesalariaților, ceea ce ar însemna, de altfel, o discriminare față de cei care lucrează la birou în materia obligațiilor pe care (nu) și le asumă angajatorul, adaptarea politicii de SSM în cazul telemuncii ar trebui să plece de la o evaluare a riscurilor. Pentru asta, avem la dispoziție un model de chestionar pe care telesalariații ar trebui să-l completeze pentru a vedea cam care sunt condițiile de lucru de acasă ale angajaților. Citește articolul
În cazul actelor adiționale în baza cărora s-a trecut temporar la telemuncă și care urmează să expire sau sunt încheiate pe perioada stării de alertă, unica modalitate de continuare a regimului telemuncii este încheierea unor acte adiționale noi. În caz contrar, la finalul perioadelor determinate în actele respective salariații sunt obligați să revină la birou chiar dacă sunt sau nu de acord cu asta. Citește articolul