ACCES PREMIUM
Pe lângă că modalitatea de evidențiere a orelor de muncă prestate de telesalariat este o chestiune obligatoriu de trecut într-un contract de telemuncă (sau act adițional la contractul de muncă), dar aceasta ar trebui să evidențieze foarte bine ce se întâmplă în practică, în caz de control.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Poate că în raporturile de muncă cu unii dintre angajați telemunca a rămas o opțiune și în prezent, ambele părți fiind de acord cu aceasta, însă orice urmă de referire la starea de alertă, pandemie sau acte normative date în contextul acestora ar trebui să dispară acum din actele de telemuncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Într-o așa-zisă dispută între un angajat și un angajator, acesta dintâi încearcă să-l determine pe angajator să înțeleagă că, din cauza unor probleme de sănătate, nu mai poate lucra de la birou/sediul angajatorului, ci de acasă doar. Să admitem că telemunca e compatibilă cu activitatea angajatului respectiv: în ce măsură ar putea fi o problemă de sănătate un factor determinant în a putea obliga un angajator să achiseze la schimbarea locului muncii? În această discuție trebuie să începem însă nu de la dispozițiile Legii telemuncii:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Jurisprudență utilă
„Dacă telemunca a fost posibilă în 2020/2021, în timpul stării de urgență sau de alertă, acum de ce nu se mai poate?” Este o întrebare firească pe care și-o pot pune mulți angajați care se lovesc acum de refuzul angajatorilor de a continua munca de acasă. Și ce se poate face dacă angajatul vrea, dar firma, nu? O speță relevantă în acest sens:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Respectarea procedurii privind cercetarea disciplinară este esențială. O procedură care sare peste pașii legali, pur formală sau făcută doar la nivel scriptic, declarativ, unde drepturile angajatului nu au fost respectate se poate întoarce împotriva angajatorului, dacă angajatul se duce și o contestă în instanță. În practică, se întâmplă ca, din cauza situației create de cel care a comis abaterea disciplinară, la nivelul firmei să se considere că angajatul ar trebui să nu mai poată intra în firmă, să nu mai aibă acces la documente ș.a.m.d., doar că firmele recurg la soluții temporare care nu sunt tocmai în acord cu legea. Două exemple:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Inegalitatea de tratament între salariatul care lucrează de acasă și cel ce lucrează de la sediul angajatorului poate să îmbrace foarte ușor forma neacordării unor sume de bani sau a altor beneficii - de pildă, a tichetelor de masă, iar asta s-a întâmplat destul de des în ultimii doi ani. Legea impune aceleași drepturi și pentru unii, și pentru alții, dar există o situație în care astfel de diferențieri se pot face și să nu fie vorba de o discriminare între salariați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Munca de acasă a devenit o necesitate în cei doi ani de pandemie, reprezentând practic un mare experiment care a demonstrat tuturor că acest mod de lucru la scară largă este posibil. Astfel că, în pofida ridicării restricțiilor, peste 86% dintre companiile respondente la sondajul HR Barometru realizat de PwC România în luna martie vor continua să lucreze în regim hibrid și doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toți angajații. Este vorba, desigur, despre companii alte căror activități se pot derula la distanță.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Echilibrul relațiilor de muncă depinde, în primul rând, de modul în care atât angajatorii, cât și salariații, își îndeplinesc corect obligațiile și își exercită drepturile fără a le încălca pe cele ale partenerului alături de care își desfășoară activitatea. Dacă ne gândim la modul cum funcționează telemunca, respectiv posibilitatea ca angajatul să lucreze de unde dorește (sau, în linii mari, de unde am convenit cu acesta să lucreze), ne putem imagina foarte ușor încheierea nu a două, ci a mai multor contracte de telemuncă simultan, chiar pe același interval de timp. Pe cine și de ce ar interesa acest lucru? Citește articolul
ACCES GRATUIT
Telemunca a fost, încă din momentul reglementării ei la nivel național prin Legea 81/2018, un subiect „sensibil”, iar acceptarea și aplicarea ei are la bază unul dintre principiile fundamentale ale unei relații de muncă - acordul părților. Dacă pe perioada stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă, telemunca a fost mai mult impusă, atât angajatorilor, cât și salariaților/funcționarilor, din 8 martie 2022, situația s-a schimbat, iar acordul părților reprezintă singura variantă prin care telemunca ar putea fi continuată. În practică, funcționarii s-au lovit de un refuz privind posibilitatea de a continua să muncească de acasă. Dintr-un răspuns oferit de Ministerul Muncii aflăm că și aceștia au dreptul deopotrivă să lucreze în continuare de acasă - esența este tot acordul părților. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Și dacă firmele nu-și stabiliseră deja la nivel contractual aplicarea telemuncii pe termen nedeterminat sau, în orice caz, nu determinat de existența stării de alertă, atunci continuarea în telemuncă reclamă obligatoriu fixarea acesteia la nivel contractual, cu acordul părților. Cum
banii acordați pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă și care, pe legea fiscală, beneficiază de un tratament preferențial în cuantum de până la 400 de lei pe lună
nu sunt legați de starea de alertă, ei putându-se acorda în continuare, firmele care nu au actele făcute, dar au în continuare angajați ce lucrează de acasă, vor avea o dificultate în a demonstra de ce acordă acei bani.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
PwC România 
