ACCES PREMIUM

Opinie Telemunca în România: Ce șanse sunt să vedem păstrată munca la distanță pe viitor și ce aduce, de fapt, probleme în implementarea ei

Privită în ultima perioadă ca fiind un instrument de salvare a locurilor de muncă și impusă inclusiv prin acte normative în unele situații, activitatea desfășurată de către salariați într-un loc neorganizat de angajator a generat diverse reacții, atât pozitive, cât și negative. Nici nu era de așteptat un alt rezultat, iar acest lucru era previzibil într-o piață a muncii ce a refuzat constant să adopte noi tehnologii și să-și profesionalizeze actualii și viitorii salariați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Te pregătești de angajări toamna asta? Șase probleme pe care să le ai în vedere

Pentru toți cei care se gândesc să înceapă noi colaborări toamna aceasta, să facă noi angajări, e bine de știut că sunt limite legale în care se pot cere anumite informații candidaților. Stare de alertă sau nu, continuarea procesului de selecție sau semnarea unui contract de muncă doar cu cei care arată că s-au imunizat contra COVID-19 rămâne o discriminare. Apoi, culegerea și păstrarea necorespunzătoare a unor date personale de la candidați poate pune probleme ulterior, iar unele date nu ar trebui de plano cerute. Acestea și alte aspecte ce țin de recrutare, în sinteza de azi: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Ce-am învățat în ultimele luni despre aplicarea telemuncii: de la pontaje, confidențialitate și acoperirea unor cheltuieli la sistemul hibrid

Procentul celor care au lucrat în telemuncă în România a trecut de 20% în 2020, potrivit unor cifre prezentate recent de confederația patronală Concordia. Sunt sectoare de activitate unde firmele au trecut cu totul la telemuncă, precum domeniul IT. Fiind o reglementare destul de sumară pe alocuri și aplicată în condiții mai mult de necesitate, departe de cele ideale, din cauza pandemiei, Legea telemuncii a pus multe semne de întrebare în practică. Situațiile cu care s-au confruntat firmele, dintre cele mai diferite, ne-au forțat să căutăm răspunsuri la Inspecția Muncii și la specialiști. O sinteză a chestiunilor particulare pe care le-am învățat în ultimele luni, în cele ce urmează: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Poate angajatorul să decidă că telemunca are loc exclusiv de la domiciliul salariatului?

Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cei 400 de lei pentru telemuncă în programul hibrid: Zilele de telemuncă se dovedesc în baza Revisal

Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Monitorizarea telesalariaților din perspectiva protecției datelor personale se face în aceleași condiții ca pentru munca la birou

Aceleași condiții prevăzute de lege pentru monitorizarea salariaților la care firmele se raportează când e vorba de măsuri tehnice de supraveghere la birou se aplică la fel de bine și în cazul telemuncii, potrivit unei opinii emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Interes legitim care să prevaleze, temeinic motivat, informare prealabilă obligatorie și nu numai. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Cum influențează prelungirea stării de alertă relațiile de muncă și negocierile colective?

Prelungirea stării de alertă presupune și menținerea în continuare a două obligații impuse angajatorilor în ultimele luni: trecerea la munca de acasă, unde se poate, precum și decalarea programului la firmele mai mari. În continuare, de asemenea, a rămas în picioare excepția privitoare la contractele și acordurile colective de muncă - chiar dacă expiră în acest timp, își păstrează valabilitatea în condițiile stării de alertă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Pontajul la telemuncă în cazul situațiilor excepționale: Cum ar trebui procedat când telesalariatul, din motive obiective, nu poate lucra

Ce se întâmplă dacă un angajat în telemuncă nu și-a putut desfășura activitatea câteva ore din programul zilnic, din motive obiective, cum ar fi o pană de curent sau dacă a rămas fără internet din vina furnizorului de servicii? Poate acesta să ponteze orele normal, fiindcă el s-a aflat totuși la dispoziția angajatorului? Sau este obligat să le recupereze când revine energia electrică sau conexiunea la internet? Citește articolul

ACCES PREMIUM

Concediile de odihnă scad sumele de bani primite de angajați pentru telemuncă, dar nu afectează aplicarea Kurzarbeit

Timpul lucrat și timpul lucrat în telemuncă - în ce măsură sunt afectate mecanismele prin care firmele aplică un regim fiscal special sau cer bani de la stat de zilele libere ale angajaților? În cazul Kurzarbeit, aplicarea reducerii timpului de lucru nu ar trebui să fie influențată de dreptul salariatului de a-și lua zilele de concediu, însă în cazul banilor pentru telemuncă pentru care angajatorii, în limita valorică prevăzută de Codul fiscal, pot aplica un regim fiscal special, discuția merge în direcția opusă - întrucât acei bani sunt acordați proporțional cu perioada de telemuncă. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Revenirea la birou: Cum eviţi discriminarea între cei care vin fizic la muncă şi cei care lucrează de acasă

Relaxarea, de la 1 iunie, a măsurilor impuse de Guvern ca urmare a pandemiei de coronavirus permite angajatorilor să îşi organizeze activitatea în funcţie de salariaţii vaccinaţi sau vindecaţi, iar acest lucru a dus la o revenire a unora dintre angajaţi la sediul firmei. Ţinând cont de această schimbare, dar şi a faptului că unele firme au decis ca revenirea la birou să se facă voluntar sau în sistem hibrid (un interval de timp în telemuncă, un interval de la sediu), este foarte important de identificat situaţiile care pot da naştere unor discriminări între cei care vin fizic la birou şi cei care lucrează de acasă şi găsirea unor soluţii pentru ele. Citește articolul