Încheierea stării de alertă presupune, în mod automat, revenirea la cadrul legal general în toate domeniile, iar în cazul relațiilor de muncă, cadrul general presupune acordul părților în privința modificării elementelor esențiale, singurele excepții fiind prevăzute expres și limitativ de Codul muncii. E de așteptat ca, de acum, inspectorii de muncă să înceapă să facă verificări privind telemunca și respectarea condițiilor legale ale acesteia. De ce anume ar putea fi interesați inspectorii? De modul cum s-a formalizat telemunca, de evidența timpului de muncă, de munca suplimentară, de aspectele ce țin de zona SSM ș.a.m.d. Iată la ce ar trebui să fie atente firmele care au oameni în telemuncă înainte de vizita inspectorilor: Citește articolul
Unul dintre aspectele pe care inspectorii de muncă le vor verifica în cazul angajaților ce lucrează la distanță pe termen lung este cel legat de rigorile SSM (sănătate și securitate în muncă). Desfășurarea instructajelor propriu-zise la distanță nu ar trebui să pună probleme firmelor, la fel și semnarea documentelor la distanță de către telesalariați, fără a fi nevoie de deplasarea lor la locul de muncă/sediul angajatorului. Citește articolul
În contextul în care tot mai multe firme se confruntă cu controale ale inspectorilor teritoriali de muncă cu privire la evidența timpului de lucru, am adunat laolaltă cele mai importante prevederi legate de pontaj, în funcție de tipul de muncă prestată de salariați. Deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru această evidență, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei. Citește articolul
Dreptul la negociere individuală și colectivă este recunoscut și garantat de lege, iar angajatorii nu au dreptul să refuze negocierile cu angajații sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, negocierile pot să nu ducă la nimic sau, mai bine spus, pot să nu-i aducă salariatului care le-a inițiat cele pe care le-a cerut. Cea mai bună soluție pentru situațiile în care angajații vor să continue să lucreze de acasă, chiar și când angajatorul nu se opune totalmente ideii, este o negociere pe toate aspectele ce țin de telemuncă. Citește articolul
Dacă, din momentul încetării stării de alertă, angajatorul aduce înapoi la sediu sau birou angajații care s-au aflat în telemuncă pentru o perioadă îndelungată, trebuie să ia în considerare că este necesară să le facă reinstruirea în securitatea și sănătatea în muncă (SSM). Citește articolul
Terminarea stării de alertă a însemnat pentru mulți reconsiderarea muncii de acasă și revenirea la birou. Pentru cei care au adoptat cu brațele deschise acest mod de lucru, continuarea în telemuncă acolo unde firma nu mai dorește acest lucru poate fi motiv de disensiune. Să ne imaginăm un angajator care insistă ca angajații să se întoarcă la birou și un angajat care, în ultimii doi ani, a lucrat numai de acasă și vrea să continue să lucreze de acasă: poate să fie sancționat? Citește articolul
Terminarea stării de alertă înseamnă și întoarcerea la munca de birou pentru cei care au fost obligați să lucreze de acasă în contextul regulilor impuse temporar de pandemie. Desigur, continuarea muncii de acasă e posibilă, dar angajații ar trebui să fie atenți că de acum lucrurile trebuie să fie mai aproape de reglementarea telemuncii și mai puțin „de avarie”. Citește articolul
Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul
Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul
Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul