Opțiunea telemuncii pe termen lung, adică dincolo de momentul actual, când este impusă de autorități, nu e doar o chestiune de alegere a unui mod de lucru: angajatul X sau Y vrea să lucreze și/numai de acasă, formalizarea alegerii la nivel contractual și continuarea ca până acum, adică așa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani. În fapt, firmele ar trebui să se concentreze acum pe construirea unei politici privind telemunca, dacă nu au făcut-o deja, dar și pe adaptarea tuturor celorlalte aspecte care, așa cum sunt prevăzute acum la nivel intern, nu se pot aplica întocmai și situațiilor de telemuncă. Citește articolul
În urma unei decizii pronunțate marți de Curtea Constituțională a României (CCR), modificări aduse în 2020 la așa-zisa Lege a stării de alertă (Legea nr. 55/2020) au fost declarate neconstituționale - însă doar din cauză că ordonanța care le-a adus a fost adoptată cu vicii procedurale (lipsa unui aviz). Măsurile vizate, printre care posibilitatea ca autoritățile să impună masca de protecție și în aer liber sau trecerea la telemuncă prin acte unilaterale, vor fi eliminate din legislație abia după ce decizia Curții va fi publicată în Monitorul Oficial. Citește articolul
Pentru că firma nu scapă de responsabilitățile în materia sănătății și securității în muncă (SSM) în cazul telesalariaților, ceea ce ar însemna, de altfel, o discriminare față de cei care lucrează la birou în materia obligațiilor pe care (nu) și le asumă angajatorul, adaptarea politicii de SSM în cazul telemuncii ar trebui să plece de la o evaluare a riscurilor. Pentru asta, avem la dispoziție un model de chestionar pe care telesalariații ar trebui să-l completeze pentru a vedea cam care sunt condițiile de lucru de acasă ale angajaților. Citește articolul
În cazul actelor adiționale în baza cărora s-a trecut temporar la telemuncă și care urmează să expire sau sunt încheiate pe perioada stării de alertă, unica modalitate de continuare a regimului telemuncii este încheierea unor acte adiționale noi. În caz contrar, la finalul perioadelor determinate în actele respective salariații sunt obligați să revină la birou chiar dacă sunt sau nu de acord cu asta. Citește articolul
Chiar dacă telesalariații sunt liberi, conform legii, să lucreze de unde vor, iar firmele pot avea tendința să nu fie interesate de precizarea expresă în contract a locului muncii, ar trebui să o facă măcar prin referire la teritoriul României. Cu alte cuvinte, să nu le permită, fără o analiză amănunțită a situației anterioare, să lucreze din străinătate. Cei care se gândesc că situațiile de acest gen, când telesalariații sunt peste hotare, pot ajunge greu în vizorul autorităților, ar trebui să țină cont că există moduri în care aceste informații pot ajunge la autorități, ca urmare a unor activități simple desfășurate de angajați în statele străine. Citește articolul
În situația în care angajatorul permite salariaților munca de la distanță în străinătate, compania trebuie să cunoască implicațiile care pot decurge din această schimbare, în special în ceea ce privește impozitul pe venit, contribuțiile sociale, riscul de sediu permanent, securitatea în muncă, obligațiile de declarare și raportare în străinătate, precum și posibilele formalități de imigrare. Citește articolul
În al treilea an pandemic, regulile după care se desfășoară relațiile de muncă din România și măsurile de protecție a angajaților la joburi nu s-au schimbat foarte mult. În contextul în care a fost oficializată o nouă hotărâre de Guvern privind prelungirea stării de alertă și a obligațiilor ce vizează angajatorii, trecem în revistă cele mai importante aspecte ce trebuie cunoscute. Citește articolul
În condițiile în care în timpul stării de alertă, în contextul pandemiei de coronavirus, există obligația de a trimite cel puțin jumătate dintre salariați în telemuncă, considerăm că este important ca firmele să știe că reglementarea aceste activități prin Legea telemuncii conține și sancțiuni ce pot ajunge până la 10.000 lei. Citește articolul
Când iau în considerare veniturile unui salariat supuse unei executări silite, angajatorii trebuie să știe că tichetele cadou sau banii de telemuncă nu pot face obiectul unei popriri deoarece sunt sume cu destinație specială, însă doar dacă sumele sunt acordate în limitele scutirii de taxe salariale, respectiv 300 lei și 400 lei. Valorile ce depășesc aceste plafoane vor fi considerate venituri asimilate salariilor și pot face obiectul unei popriri. Citește articolul
Al doilea an de pandemie a adus o accelerare a procesului de digitalizare a relațiilor și documentelor de muncă. Legea telemuncii a fost adaptată nevoilor actuale, contractele de muncă au putut fi încheiate de la distanță, cu ajutorul semnăturii electronice, dar au fost și majorate sau introduse noi amenzi care vizează angajatorii. Le prezentăm pe toate în acest top al modificărilor din acest an. Citește articolul