Dreptul la negociere individuală și colectivă este recunoscut și garantat de lege, iar angajatorii nu au dreptul să refuze negocierile cu angajații sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, negocierile pot să nu ducă la nimic sau, mai bine spus, pot să nu-i aducă salariatului care le-a inițiat cele pe care le-a cerut. Cea mai bună soluție pentru situațiile în care angajații vor să continue să lucreze de acasă, chiar și când angajatorul nu se opune totalmente ideii, este o negociere pe toate aspectele ce țin de telemuncă. Citește articolul
Dacă, din momentul încetării stării de alertă, angajatorul aduce înapoi la sediu sau birou angajații care s-au aflat în telemuncă pentru o perioadă îndelungată, trebuie să ia în considerare că este necesară să le facă reinstruirea în securitatea și sănătatea în muncă (SSM). Citește articolul
Terminarea stării de alertă a însemnat pentru mulți reconsiderarea muncii de acasă și revenirea la birou. Pentru cei care au adoptat cu brațele deschise acest mod de lucru, continuarea în telemuncă acolo unde firma nu mai dorește acest lucru poate fi motiv de disensiune. Să ne imaginăm un angajator care insistă ca angajații să se întoarcă la birou și un angajat care, în ultimii doi ani, a lucrat numai de acasă și vrea să continue să lucreze de acasă: poate să fie sancționat? Citește articolul
Terminarea stării de alertă înseamnă și întoarcerea la munca de birou pentru cei care au fost obligați să lucreze de acasă în contextul regulilor impuse temporar de pandemie. Desigur, continuarea muncii de acasă e posibilă, dar angajații ar trebui să fie atenți că de acum lucrurile trebuie să fie mai aproape de reglementarea telemuncii și mai puțin „de avarie”. Citește articolul
Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Dacă, angajatorul ar avea o nevoie temporară de a trimite unii angajați acasă, lipsa acestui acord (formalizat) nu îi permite să o facă. De pildă, în cazul în care la locul de muncă ar apărea unul sau două cazuri de COVID-19 și firma ar decide să trimită acasă o săptămână toți salariații, din motive medicale. Citește articolul
Acordarea banilor de telemuncă, adică acoperirea de către firmă a unor cheltuieli generate angajatului de telemuncă, precum și aplicarea facilităților fiscale stabilite la finele lui 2020 pentru acești bani (scutirea de taxe) nu depind de starea de alertă. Facilitățile fiscale nu au fost gândite cu un termen de aplicare, iar suportarea cheltuielilor generate de telemuncă rezultă oricum din însăși Legea telemuncii. Citește articolul
Azi e prima zi fără stare de alertă, iar asta ridică deja câteva întrebări în cazul angajatorilor cu privire la mecanismele care s-au dat sau au funcționat până acum pe perioada stării de alertă, de la șomajul tehnic decontat și până la liberele plătite pentru părinți. Iată, pe scurt, ce prevede legislația în fiecare caz: Citește articolul
Concedierea unui angajat pentru că nu mai corespunde profesional sau pentru abateri disciplinare este adesea destul de complicată atunci când vorbim de angajați ce lucrează în mod obișnuit, de la birou. Cu atât mai dificile devin lucrurile pentru cei care lucrează la distanță, dacă firma nu și-a pus la punct dinainte nu doar aspectele interne ce țin de concedierile de acest fel, ci inclusiv chestiunile ce țin de prelucrarea datelor personale, de pontaje ș.a.m.d. Citește articolul
Una dintre problemele de care se pot lovi în practică firmele care continuă cu angajați în telemuncă pe termen lung este cercetarea și sancționarea unor abateri disciplinare. În câteva cuvinte, legea stabilește că angajatorul are dreptul să verifice activitatea angajatului, însă cum și când sunt chestiuni ce trebuie trecute negru pe alb în contracte și în procedurile interne. Una dintre recomandările oferite cu ocazia unei conferințe de profil organizate de avocatnet.ro este obținerea la nivel contractual a acordului salariatului pentru derularea acestor proceduri la un moment dat. Citește articolul
Legea sănătății și securității în muncă (SSM) nu s-a modificat pentru a trata în mod special telemunca, dar în Legea telemuncii regăsim câteva prevederi de SSM - insuficiente însă, prin urmare, trebuie completate cu cele ale Legii SSM. Ipoteza accidentului de muncă în spațiul locuinței angajatului nu poate fi ignorată și nici nu ar trebui, întrucât faptele petrecute în timpul programului de muncă se pot încadra în unele dintre ipotezele asimilate accidentului de muncă, din moment ce nimic nu exclude telemunca în mod expres. Citește articolul