ACCES PREMIUM
Trecerea în telemuncă ca urmare a crizei sanitare a adus o altă noutate pe piața muncii, respectiv cercetarea disciplinară efectuată online. Deși decizii de sancționare bazate pe cercetări disciplinare efectuate online ar putea să apară pe rolurile curților de apel din țară abia de anul viitor, judecătorul Amelia Farmathy recomandă angajatorilor care folosesc cercetarea online să țină cont de anumite aspecte pentru ca deciziile de sancționare să treacă testul unei instanțe judecătorești.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Deși pandemia a obligat și angajatorii, și salariații să se adapteze la noul normal adus de munca de acasă sau telemuncă, se pare că dorința de a nu mai petrece timp pe drum înspre/dinspre birou a început să prindă "aripi" în rândul celor mai mulți angajați. Potrivit unui sondaj, 75% dintre salariați declară că următorul job va fi luat în calcul doar dacă oferă posibilitatea derulării muncii de acasă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Programul „când acasă, când la birou” presupune, de fapt, o trecere pentru cei care au folosit numai telemunca în contextul pandemiei și care acum doresc o tranziție care să-i ajute să-și reia complet munca de la birou sau să vadă dacă telemunca se pretează pe termen mai lung. Oricum ar fi, sunt câteva certitudini pe care le avem la acest moment despre acest mod de a organiza programul de muncă, dar și destule întrebări care, momentan, nu-și au un răspuns - iar toate țin, esențialmente, de regimul telemuncii, de fapt.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Privită în ultima perioadă ca fiind un instrument de salvare a locurilor de muncă și impusă inclusiv prin acte normative în unele situații, activitatea desfășurată de către salariați într-un loc neorganizat de angajator a generat diverse reacții, atât pozitive, cât și negative. Nici nu era de așteptat un alt rezultat, iar acest lucru era previzibil într-o piață a muncii ce a refuzat constant să adopte noi tehnologii și să-și profesionalizeze actualii și viitorii salariați.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Pentru toți cei care se gândesc să înceapă noi colaborări toamna aceasta, să facă noi angajări, e bine de știut că sunt limite legale în care se pot cere anumite informații candidaților. Stare de alertă sau nu, continuarea procesului de selecție sau semnarea unui contract de muncă doar cu cei care arată că s-au imunizat contra COVID-19 rămâne o discriminare. Apoi, culegerea și păstrarea necorespunzătoare a unor date personale de la candidați poate pune probleme ulterior, iar unele date nu ar trebui
de plano cerute. Acestea și alte aspecte ce țin de recrutare, în sinteza de azi:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Procentul celor care au lucrat în telemuncă în România a trecut de 20% în 2020, potrivit unor cifre prezentate recent de confederația patronală Concordia. Sunt sectoare de activitate unde firmele au trecut cu totul la telemuncă, precum domeniul IT. Fiind o reglementare destul de sumară pe alocuri și aplicată în condiții mai mult de necesitate, departe de cele ideale, din cauza pandemiei, Legea telemuncii a pus multe semne de întrebare în practică. Situațiile cu care s-au confruntat firmele, dintre cele mai diferite, ne-au forțat să căutăm răspunsuri la Inspecția Muncii și la specialiști. O sinteză a chestiunilor particulare pe care le-am învățat în ultimele luni, în cele ce urmează:
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Menționarea în contractul de muncă sau actul adițional al acestuia a adresei/adreselor de la care se prestează activitatea în telemuncă nu mai este necesară încă din primăvara acestui an, însă, dacă există justificare și telesalariatul este de acord, un angajator poate impune o anumită locație, dar nu sediul firmei, pentru telemuncă. Această situație ar putea fi necesară când salariatul are acces sau lucrează cu informații sensibile pentru companie.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Aceleași condiții prevăzute de lege pentru monitorizarea salariaților la care firmele se raportează când e vorba de măsuri tehnice de supraveghere la birou se aplică la fel de bine și în cazul telemuncii, potrivit unei opinii emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Interes legitim care să prevaleze, temeinic motivat, informare prealabilă obligatorie și nu numai.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prelungirea stării de alertă presupune și menținerea în continuare a două obligații impuse angajatorilor în ultimele luni: trecerea la munca de acasă, unde se poate, precum și decalarea programului la firmele mai mari. În continuare, de asemenea, a rămas în picioare excepția privitoare la contractele și acordurile colective de muncă - chiar dacă expiră în acest timp, își păstrează valabilitatea în condițiile stării de alertă.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
