ACCES PREMIUM
Păstrarea pontajului pentru salariații care lucrează și în telemuncă și de la birou/sediu, alternativ sau în funcție de alte considerente, este esențial atunci când angajatorul acordă cei maximum 400 de lei pe lună pentru cheltuielile generate de telemuncă. De ce? Pentru că această sumă se acordă în funcție de numărul de zile muncite în afara biroului, iar angajatorii care nu țin pontajul și, astfel, nu pot oferi o statistică a orelor de telemuncă, în cazul unui control al Fiscului, riscă să piardă fix avantajul pe care aceste sume le pot oferi, respectiv exceptarea de la impozitul pe venit a acestor sume acordate salariaților.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Aceleași condiții prevăzute de lege pentru monitorizarea salariaților la care firmele se raportează când e vorba de măsuri tehnice de supraveghere la birou se aplică la fel de bine și în cazul telemuncii, potrivit unei opinii emise de Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Interes legitim care să prevaleze, temeinic motivat, informare prealabilă obligatorie și nu numai.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Prelungirea stării de alertă presupune și menținerea în continuare a două obligații impuse angajatorilor în ultimele luni: trecerea la munca de acasă, unde se poate, precum și decalarea programului la firmele mai mari. În continuare, de asemenea, a rămas în picioare excepția privitoare la contractele și acordurile colective de muncă - chiar dacă expiră în acest timp, își păstrează valabilitatea în condițiile stării de alertă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Ce se întâmplă dacă
un angajat în telemuncă nu și-a putut desfășura activitatea câteva ore din programul zilnic, din motive obiective, cum ar fi o pană de curent sau dacă a rămas fără internet din vina furnizorului de servicii? Poate acesta să ponteze orele normal, fiindcă el s-a aflat totuși la dispoziția angajatorului? Sau este obligat să le recupereze când revine energia electrică sau conexiunea la internet?
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Timpul lucrat și timpul lucrat în telemuncă - în ce măsură sunt afectate mecanismele prin care firmele aplică un regim fiscal special sau cer bani de la stat de zilele libere ale angajaților? În cazul Kurzarbeit, aplicarea reducerii timpului de lucru nu ar trebui să fie influențată de dreptul salariatului de a-și lua zilele de concediu, însă în cazul banilor pentru telemuncă pentru care angajatorii, în limita valorică prevăzută de Codul fiscal, pot aplica un regim fiscal special, discuția merge în direcția opusă - întrucât acei bani sunt acordați proporțional cu perioada de telemuncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Relaxarea, de la 1 iunie, a măsurilor impuse de Guvern ca urmare a pandemiei de coronavirus permite angajatorilor să îşi organizeze activitatea în funcţie de salariaţii vaccinaţi sau vindecaţi, iar acest lucru a dus la o revenire a unora dintre angajaţi la sediul firmei. Ţinând cont de această schimbare, dar şi a faptului că unele firme au decis ca revenirea la birou să se facă voluntar sau în sistem hibrid (un interval de timp în telemuncă, un interval de la sediu), este foarte important de identificat situaţiile care pot da naştere unor discriminări între cei care vin fizic la birou şi cei care lucrează de acasă şi găsirea unor soluţii pentru ele.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Asigurarea cerințelor minime de securitate și sănătate în muncă (SSM) pentru lucrătorii care utilizează echipamente cu ecran de vizualizare, cum ar fi laptopuri, calculatoare sau alte dispozitive electronice, ridică serioase probleme în cazul contractelor de telemuncă. Deşi cadrul legislativ de reglementare al telemuncii există încă din 2018, nu există o corelare între actele normative care reglementează relaţiile de telemuncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Doar pentru că un salariat care a semnat un contract de telemuncă lucrează în afara biroului firmei nu înseamnă că acesta se află în delegare şi nici că poate primi diurnă. Posibilitatea acordării unei diurne unui telesalariat există, însă doar în anumite condiţii ce trebuie să se regăsească în documentele de muncă, după cum au explicat specialiştii în dreptul muncii, dar şi Inspecţia Muncii, la solicitarea avocatnet.ro.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Folosirea unui sistem hibrid de muncă - când de acasă, când de la birou - presupune obligatoriu o anumită predictibilitate pentru angajat. Chiar dacă angajatorilor nu li s-a impus prin Codul muncii să includă în contracte programul de lucru, asta nu înseamnă că el poate fi modificat după bunul plac și fără informarea prealabilă. În funcție de modul cum au implementat până acum munca de acasă, firmele procedează diferit de acum dacă vor să treacă la un program hibrid: programul îl pot stabili prin contracte, acte adiționale sau prin regulament intern.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În condițiile relaxării restricțiilor impuse de pandemia de coronavirus, tot mai mulți angajatori iau în calcul revenirea la birou, încercând totodată să păstreze, chiar și parțial, posibilitatea ca salariații să își desfășoare activitatea în continuare și în regim de telemuncă. Însă, în contextul unui astfel de program hibrid, în ce măsură este posibilă alternarea prezenței la birou cu telemunca sau munca la domiciliu? Există, potrivit specialiștilor, doar varianta în care se poate opta pentru un program hibrid de telemuncă și muncă de la birou.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Lucia Tozaru 
Simona Voiculescu 
Dan Năstase 
R&R Partners 
Anca Cernat