ACCES PREMIUM

Jurisprudență utilă

Voința angajatorului cu privire la efectuarea telemuncii nu poate fi suplinită în instanță

„Dacă telemunca a fost posibilă în 2020/2021, în timpul stării de urgență sau de alertă, acum de ce nu se mai poate?” Este o întrebare firească pe care și-o pot pune mulți angajați care se lovesc acum de refuzul angajatorilor de a continua munca de acasă. Și ce se poate face dacă angajatul vrea, dar firma, nu? O speță relevantă în acest sens: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Restricționarea accesului angajatului la sediul firmei pe parcursul cercetării disciplinare - aspecte de luat în considerare

Respectarea procedurii privind cercetarea disciplinară este esențială. O procedură care sare peste pașii legali, pur formală sau făcută doar la nivel scriptic, declarativ, unde drepturile angajatului nu au fost respectate se poate întoarce împotriva angajatorului, dacă angajatul se duce și o contestă în instanță. În practică, se întâmplă ca, din cauza situației create de cel care a comis abaterea disciplinară, la nivelul firmei să se considere că angajatul ar trebui să nu mai poată intra în firmă, să nu mai aibă acces la documente ș.a.m.d., doar că firmele recurg la soluții temporare care nu sunt tocmai în acord cu legea. Două exemple: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Principiul egalității între angajați: Firmele nu trebuie să facă discriminări în funcție de locul muncii

Inegalitatea de tratament între salariatul care lucrează de acasă și cel ce lucrează de la sediul angajatorului poate să îmbrace foarte ușor forma neacordării unor sume de bani sau a altor beneficii - de pildă, a tichetelor de masă, iar asta s-a întâmplat destul de des în ultimii doi ani. Legea impune aceleași drepturi și pentru unii, și pentru alții, dar există o situație în care astfel de diferențieri se pot face și să nu fie vorba de o discriminare între salariați. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Munca în regim hibrid devine norma pe piața muncii din România

Munca de acasă a devenit o necesitate în cei doi ani de pandemie, reprezentând practic un mare experiment care a demonstrat tuturor că acest mod de lucru la scară largă este posibil. Astfel că, în pofida ridicării restricțiilor, peste 86% dintre companiile respondente la sondajul HR Barometru realizat de PwC România în luna martie vor continua să lucreze în regim hibrid și doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toți angajații. Este vorba, desigur, despre companii alte căror activități se pot derula la distanță. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Analiză Câte contracte de telemuncă ar putea avea simultan un angajat? Cine verifică dacă, eventual, programul de lucru se suprapune?

Echilibrul relațiilor de muncă depinde, în primul rând, de modul în care atât angajatorii, cât și salariații, își îndeplinesc corect obligațiile și își exercită drepturile fără a le încălca pe cele ale partenerului alături de care își desfășoară activitatea. Dacă ne gândim la modul cum funcționează telemunca, respectiv posibilitatea ca angajatul să lucreze de unde dorește (sau, în linii mari, de unde am convenit cu acesta să lucreze), ne putem imagina foarte ușor încheierea nu a două, ci a mai multor contracte de telemuncă simultan, chiar pe același interval de timp. Pe cine și de ce ar interesa acest lucru?  Citește articolul

ACCES GRATUIT

Ministerul Muncii confirmă: Nu există nicio piedică legală pentru telemuncă și muncă la domiciliu în cazul funcționarilor publici

Telemunca a fost, încă din momentul reglementării ei la nivel național prin Legea 81/2018, un subiect „sensibil”, iar acceptarea și aplicarea ei are la bază unul dintre principiile fundamentale ale unei relații de muncă - acordul părților. Dacă pe perioada stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă, telemunca a fost mai mult impusă, atât angajatorilor, cât și salariaților/funcționarilor, din 8 martie 2022, situația s-a schimbat, iar acordul părților reprezintă singura variantă prin care telemunca ar putea fi continuată. În practică, funcționarii s-au lovit de un refuz privind posibilitatea de a continua să muncească de acasă. Dintr-un răspuns oferit de Ministerul Muncii aflăm că și aceștia au dreptul deopotrivă să lucreze în continuare de acasă - esența este tot acordul părților. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Firmele care nu au formalizat telemunca după terminarea stării de alertă nu mai pot justifica acordarea celor până la 400 de lei pentru cheltuieli

Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Și dacă firmele nu-și stabiliseră deja la nivel contractual aplicarea telemuncii pe termen nedeterminat sau, în orice caz, nu determinat de existența stării de alertă, atunci continuarea în telemuncă reclamă obligatoriu fixarea acesteia la nivel contractual, cu acordul părților. Cum banii acordați pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă și care, pe legea fiscală, beneficiază de un tratament preferențial în cuantum de până la 400 de lei pe lună nu sunt legați de starea de alertă, ei putându-se acorda în continuare, firmele care nu au actele făcute, dar au în continuare angajați ce lucrează de acasă, vor avea o dificultate în a demonstra de ce acordă acei bani. Citește articolul

ACCES PREMIUM

Controale în cazul telemuncii: Ce ar putea fi interesați să vadă inspectorii de muncă și ce amenzi pot da firmelor

Încheierea stării de alertă presupune, în mod automat, revenirea la cadrul legal general în toate domeniile, iar în cazul relațiilor de muncă, cadrul general presupune acordul părților în privința modificării elementelor esențiale, singurele excepții fiind prevăzute expres și limitativ de Codul muncii. E de așteptat ca, de acum, inspectorii de muncă să înceapă să facă verificări privind telemunca și respectarea condițiilor legale ale acesteia. De ce anume ar putea fi interesați inspectorii? De modul cum s-a formalizat telemunca, de evidența timpului de muncă, de munca suplimentară, de aspectele ce țin de zona SSM ș.a.m.d. Iată la ce ar trebui să fie atente firmele care au oameni în telemuncă înainte de vizita inspectorilor: Citește articolul

ACCES PREMIUM

Instructajul SSM în cazul telesalariaților se poate desfășura integral la distanță. Câteva repere legale pentru firme

Unul dintre aspectele pe care inspectorii de muncă le vor verifica în cazul angajaților ce lucrează la distanță pe termen lung este cel legat de rigorile SSM (sănătate și securitate în muncă). Desfășurarea instructajelor propriu-zise la distanță nu ar trebui să pună probleme firmelor, la fel și semnarea documentelor la distanță de către telesalariați, fără a fi nevoie de deplasarea lor la locul de muncă/sediul angajatorului. Citește articolul

ACCES PREMIUM

UPDATE Evidența orelor de lucru în 2022: Ce trebuie să știe firmele, inclusiv în cazul celor care muncesc de acasă

În contextul în care tot mai multe firme se confruntă cu controale ale inspectorilor teritoriali de muncă cu privire la evidența timpului de lucru, am adunat laolaltă cele mai importante prevederi legate de pontaj, în funcție de tipul de muncă prestată de salariați. Deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru această evidență, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei. Citește articolul