ACCES PREMIUM
Echilibrul relațiilor de muncă depinde, în primul rând, de modul în care atât angajatorii, cât și salariații, își îndeplinesc corect obligațiile și își exercită drepturile fără a le încălca pe cele ale partenerului alături de care își desfășoară activitatea. Dacă ne gândim la modul cum funcționează telemunca, respectiv posibilitatea ca angajatul să lucreze de unde dorește (sau, în linii mari, de unde am convenit cu acesta să lucreze), ne putem imagina foarte ușor încheierea nu a două, ci a mai multor contracte de telemuncă simultan, chiar pe același interval de timp. Pe cine și de ce ar interesa acest lucru? Citește articolul
ACCES GRATUIT
Telemunca a fost, încă din momentul reglementării ei la nivel național prin Legea 81/2018, un subiect „sensibil”, iar acceptarea și aplicarea ei are la bază unul dintre principiile fundamentale ale unei relații de muncă - acordul părților. Dacă pe perioada stării de urgență și, ulterior, a stării de alertă, telemunca a fost mai mult impusă, atât angajatorilor, cât și salariaților/funcționarilor, din 8 martie 2022, situația s-a schimbat, iar acordul părților reprezintă singura variantă prin care telemunca ar putea fi continuată. În practică, funcționarii s-au lovit de un refuz privind posibilitatea de a continua să muncească de acasă. Dintr-un răspuns oferit de Ministerul Muncii aflăm că și aceștia au dreptul deopotrivă să lucreze în continuare de acasă - esența este tot acordul părților. Citește articolul
ACCES PREMIUM
Terminarea stării de alertă înseamnă că ne întoarcem la principiul telemuncii cu acordul ambelor părți ale raportului de muncă. Și dacă firmele nu-și stabiliseră deja la nivel contractual aplicarea telemuncii pe termen nedeterminat sau, în orice caz, nu determinat de existența stării de alertă, atunci continuarea în telemuncă reclamă obligatoriu fixarea acesteia la nivel contractual, cu acordul părților. Cum
banii acordați pentru acoperirea cheltuielilor de telemuncă și care, pe legea fiscală, beneficiază de un tratament preferențial în cuantum de până la 400 de lei pe lună
nu sunt legați de starea de alertă, ei putându-se acorda în continuare, firmele care nu au actele făcute, dar au în continuare angajați ce lucrează de acasă, vor avea o dificultate în a demonstra de ce acordă acei bani.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Încheierea stării de alertă presupune, în mod automat, revenirea la cadrul legal general în toate domeniile, iar în cazul relațiilor de muncă, cadrul general presupune acordul părților în privința modificării elementelor esențiale, singurele excepții fiind prevăzute expres și limitativ de Codul muncii. E de așteptat ca, de acum, inspectorii de muncă să înceapă să facă verificări privind telemunca și respectarea condițiilor legale ale acesteia. De ce anume ar putea fi interesați inspectorii? De modul cum s-a formalizat telemunca, de evidența timpului de muncă, de munca suplimentară, de aspectele ce țin de zona SSM ș.a.m.d. Iată la ce ar trebui să fie atente firmele care au oameni în telemuncă înainte de vizita inspectorilor: Citește articolul
ACCES PREMIUM
Unul dintre aspectele pe care inspectorii de muncă le vor verifica în cazul angajaților ce lucrează la distanță pe termen lung este cel legat de rigorile SSM (sănătate și securitate în muncă). Desfășurarea instructajelor propriu-zise la distanță nu ar trebui să pună probleme firmelor, la fel și semnarea documentelor la distanță de către telesalariați, fără a fi nevoie de deplasarea lor la locul de muncă/sediul angajatorului.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
În contextul în care tot mai multe firme se confruntă cu controale ale inspectorilor teritoriali de muncă cu privire la evidența timpului de lucru, am adunat laolaltă cele mai importante prevederi legate de pontaj, în funcție de tipul de muncă prestată de salariați. Deși nu există o formă prestabilită de autorități pentru această evidență, ea trebuie să fie relativ detaliată, să cuprindă cel puțin orele de început și de terminare a activității, iar lipsa ei le poate aduce angajatorilor amenzi cuprinse între 1.500 și 3.000 lei.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dreptul la negociere individuală și colectivă este recunoscut și garantat de lege, iar angajatorii nu au dreptul să refuze negocierile cu angajații sau reprezentanții acestora. Cu toate acestea, negocierile pot să nu ducă la nimic sau, mai bine spus, pot să nu-i aducă salariatului care le-a inițiat cele pe care le-a cerut. Cea mai bună soluție pentru situațiile în care angajații vor să continue să lucreze de acasă, chiar și când angajatorul nu se opune totalmente ideii, este o negociere pe toate aspectele ce țin de telemuncă.
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Dacă, din momentul încetării stării de alertă, angajatorul aduce înapoi la sediu sau birou angajații care s-au aflat în telemuncă pentru o perioadă îndelungată, trebuie să ia în considerare că este necesară să le facă reinstruirea în securitatea și sănătatea în muncă (SSM).
Citește articolul
ACCES PREMIUM
Terminarea stării de alertă a însemnat pentru mulți reconsiderarea muncii de acasă și revenirea la birou. Pentru cei care au adoptat cu brațele deschise acest mod de lucru, continuarea în telemuncă acolo unde firma nu mai dorește acest lucru poate fi motiv de disensiune. Să ne imaginăm un angajator care insistă ca angajații să se întoarcă la birou și un angajat care, în ultimii doi ani, a lucrat numai de acasă și vrea să continue să lucreze de acasă: poate să fie sancționat?
Citește articolul
ACCES GRATUIT
Terminarea stării de alertă înseamnă și întoarcerea la munca de birou pentru cei care au fost obligați să lucreze de acasă în contextul regulilor impuse temporar de pandemie. Desigur, continuarea muncii de acasă e posibilă, dar angajații ar trebui să fie atenți că de acum lucrurile trebuie să fie mai aproape de reglementarea telemuncii și mai puțin „de avarie”.
Citește articolul
avocatnet.ro explicăm legislația
Dan Năstase 
Simona Voiculescu 
avocatnet.ro 
Lucia Tozaru 
